Președintele ucrainean a declarat că va ridica problema sancțiunilor împotriva Moscovei.
Guvernul de la Doha acuză Israelul că duce un "război de exterminare" împotriva poporului palestinian.
De asemenea, aceștia cer sancțiuni economice mai dure împotriva Rusiei.
Toate țările NATO trebuie să facă același lucru, să oprească achiziția de petrol rusesc și să impună tarife Chinei.
Sâmbătă spre duminică Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei, de la începutul războiului.
Canada aplică al doilea val de sancțiuni persoanelor afiliate organizației criminale „Șor” după ce a introdus primele penalizări în iunie 2023. De data asta, în afara exponenților oligarhului ascuns la Moscova, pe listă figurează fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, politiciana pro-rusă Irina Vlah.
Compania„A7”, creată împreună cu Promsvyazbank, oficial oferă servicii financiare, însă în realitate este utilizată pentru finanțarea grupării lui Șor în R. Moldova.
Acestea ar fi încălcat blocada navală impusă Israelului de insurgenții din Yemen.
Socialiștii, Verzii și Stânga Unită Europeană au semnat o scrisoare care acuză încălcarea dreptului internaţional de către Israel.
SIS cere în instanța de judecată declararea drept extremistă a organizației „Eurasia”, cu sediul la Moscova, afiliată fugarului penal Ilan Șor. Dosarul a fost repartizat la Curtea de Apel Centru.
Consiliul Interinstituțional de Supervizare a extins lista persoanelor supuse sancțiunilor pentru acțiuni de dezordine și destabilizare. Serviciul Fiscal va bloca conturile acestora.
Pe 15 iulie curent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de sancțiuni ce vizează câteva companii și politicieni moldoveni, acuzați de implicare în tentative de destabilizare a Republicii Moldova
Liderul american și-a reafirmat dorința de a impune sancțiuni „dureroase” Rusiei.
Printre cei vizați se numără lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului interzis ȘOR, implicați în: cumpărarea voturilor, coruperea politicienilor, tentative de influențare a alegerilor.
Aceştia sunt sancționați pentru "implicarea lor în încălcări grave ale drepturilor omului".
Uniunea Europeană a extins lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Lista a fost aprobată miercuri, 9 iulie, de ambasadorii țărilor din UE, transmite Europa Liberă.
Republica Moldova, prin Consiliul interinstituțional de supervizare condus de Prim-ministrul Dorin Recean, a impus sancțiuni în privința a 21 de persoane până în prezent, inclusiv Plahotniuc, Platon, Șor și afiliați ai acestora.
Premierul Robert Fico cere executivului european soluții privind aprovizionarea cu energie a ţării sale.
Potrivit unei investigații RISE Moldova, aceste organizații primesc granturi anuale de până la 20.000 de euro și susțin retorica oficială a Kremlinului privind „rusofobia” din fostele state sovietice.
Comunitatea internațională acuză un atac asupra independeței justiției.
Decizia a fost luată de Consiliul Interinstituțional de Supraveghere, organism responsabil de aplicarea sancțiunilor internaționale, care a confirmat menținerea blocării conturilor bancare și a sechestrului pe bunurile celor vizați.
Serviciul Fiscal de Stat al R. Moldova a înghețat activele bașcanei Evghenia Guțul, și ale altor persoane apropiate de oligarhul fugar Ilan Șor, în baza angajamentului Chișinăului de a aplica sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Congresmenii americani acuză Moscova de tergiversare a eforturilor pentru obţinerea unui armistiţiu.
Avertismentele vin în contextul anunţului premierului Netanyahu, că Israelul va prelua controlul asupra întregii Fâșii Gaza.
Formată adesea din nave vechi și neînmatriculate, aceasta operează în principal în Marea Baltică, fără asigurare și cu echipaje lipsite de experiență.
Donald Trump se întâlneşte astăzi cu preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa.
UE nu a impus, până acum, sancţiuni gazelor ruseşti, din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei.
Uniunea Europeană a decis să prelungească până la 29 aprilie 2026 măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților responsabile de acțiuni ce subminează suveranitatea, independența și stabilitatea Republicii Moldova.
Lista rămâne în vigoare în continuare, nu au intervenit schimbări, a precizat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas.
Uniunea Europeană va extinde și înăsprește sancțiunile împotriva oligarhilor moldoveni fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, precum și a rețelei lor de influență, acuzați că servesc interesele Kremlinului și subminează democrația în Republica Moldova, au declarat marți surse diplomatice.
În vreme ce în cercurile diplomatice se poartă discuții despre o potențială încetare a focului în Ucraina și se aud zvonuri privind reducerea sancțiunilor, mass-media și cercurile politice din Rusia freamătă de speculații: ar putea mărcile occidentale să revină în curând pe piața rusă? Pentru o societate care s-a obișnuit cu consumul global, doar gândul acestei posibilități a stârnit un amestec de nostalgie, speranță și confuzie geopolitică. Dar este revenirea mărcilor occidentale o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
