Canada aplică al doilea val de sancțiuni persoanelor afiliate organizației criminale „Șor” după ce a introdus primele penalizări în iunie 2023. De data asta, în afara exponenților oligarhului ascuns la Moscova, pe listă figurează fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, politiciana pro-rusă Irina Vlah, o propagatoare a narațiunilor false pro-Kremlin, dar cu rude cu afaceri în România. Trei lideri ai Uniunii Europene, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk, vizitează Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. în calitate de sprijin puternic pentru Chișinău împotriva lui Putin. A fost înregistrată o acțiune susținută și concertată a Tiraspolului pentru deschiderea de către Chișinău a 41 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene care dețin acte de identitate moldovenești. Acestea sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii Veridica de astăzi.
Ce prevăd sancțiunile statului canadian?
Canada a anunțat joi sancțiuni împotriva mai multor persoane fizice și juridice afiliate lui Ilan Șor din cauza implicării lor în ingerințele Kremlinului în Republica Moldova, înainte de alegerile parlamentare de pe 28 septembrie 2025.
Alături de exponenți ai organizației criminale „Șor”, în lista persoanelor sanționate apare fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, membră a Blocului electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Irina Vlah este o propagatoare consecventă a narațiunilor false pr0-Kremlin, dar la fel ca partenerul său de bloc electoral, Vasile Tarlev, are rude cu afaceri bănoase în România.
Decizia autoritățile canadiene prevede înghețarea activelor persoanelor incluse în listă și interdicția cetățenilor canadieni să aibă relații comerciale cu orice proprietate a celor sancționați sau să le furnizeze servicii financiare sau conexe. Persoanele și entitățile incluse în listă sunt, de asemenea, declarate indezirabile în Canada. Toate persoanele din lista cu pricina, cu excepția Irinei Vlah, au fost supuse și sancțiunilor Uniunii Europene: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi, Chiril Guzun. La compartimentul persoanelor juridice, autoritățile canadiene au inclus Blocul „Pobeda/ Victorie” și Asociația Obștească – Asociația Persoanelor cu Epoleți „Scutul Poporului”.
Aceasta este a doua rundă de sancțiuni anunțate de autoritățile canadinene după cea din iunie 2023. Prin aceste sancțiuni autoritățile canadiene spun că urmăresc scopul de a submina capacitatea Rusiei de a continua invazia nejustificată a Ucrainei, de a contracara eforturile de destabilizare ale Rusiei în regiune și de a sprijini Guvernul Republicii Moldova. În decizia din 2023, se menționează că persoanele din fostul Partidul „Șor” au jucat roluri active în schemele de corupție și destabilizare în Republica Moldova timp de peste un deceniu.
Vizita lui Macron, Merz și Tusk, privită din Occident și de la Moscova
Miercuri, 27 august a.c., Republica Moldova a sărbătorit 34 de ani de independență printr-un eveniment istoric. Chișinăul i-a avut ca oaspeți pe președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, reprezentanți ai „Triughiului de la Weimar”. Alianța celor trei state a fost formată inițial cu scopul de a integra Polonia în structurile europene și transatlantice. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile în cadrul alianței regionale s-au concentrat la nivel regional pe sprijinul militar și diplomatic acordat Kievului și pe încurajarea efortului de integrare europeană al Chișinăului. Presa occidentală a calificat vizita „greilor europeni” drept „un avertisment subtil pentru Putin” în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În același timp, agenția rusească de stat TASS a ținut să precizeze că opoziția moldovenească, evident, pro-rusă, a calificat vizita celor trei șefi de stat drept „o încălcare a codului electoral și o interferență în afacerile interne ale țării”. La sfârșitul lunii iulie, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia de finanțarea unor grupări și inițiative politice care urmăresc destabilizarea procesului electoral. Șefa statului a menționat trei direcții principale ale acțiunilor atribuite Kremlinului: promovarea așa-numitului curent „suveranist” cu agendă eurosceptică, susținerea rețelelor controlate de gruparea lui Ilan Șor și finanțarea unor proiecte ce vizează electoratul proeuropean moderat, prin mesaje și aparențe înșelătoare.
Tiraspolul întreține campania concertată legată de secțiile de votare
Pe fundalul acestor strategii ale Rusiei care au ca obiectiv să influențeze scrutinul parlamentar din septembrie, administrația separatistă de la Tiraspol își continuă acțiunea concertată cu privire la solicitarea adresată Chișinăului de a deschide 41 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene cu acte moldovenești. Miercuri, așa-zisul „soviet suprem” al regiunii a calificat din nou decizia Comisiei Electorale Centrale drept „discriminatorie și motivată politic”. Tiraspolul acuză Chișinăul că ar încălca normele constituționale, prevederile Pactul internațional pentru drepturile civile și politice, care consacră dreptul fiecărui cetățean de a participa la alegeri fără restricții nerezonabile, precum și principiile fundamentale stabilite în Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția.
Miercuri, vicepremierul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a anunțat lista localităților unde vor putea să voteze locuitorii regiunii transnistrene. El a precizat că au fost repartizate 12 secții și a argumentat decizia pe baza datelor statistice din ultimii ani. Aceste 12 secții vor fi amplasate în zece localități. Una va fi în Chișinău, iar restul de-a lungul perimetrului Zonei de Securitate, începând de la Sănătăuca, în apropiere de Camenca, apoi urmează Rezina, în apropiere de Râbnița, două localități din stânga Nistrului, Cocieri și Doroțcaia, în apropiere de Dubăsari și Grigoriopol. În jurul orașului Bender și Tiraspol, vor fi secții de vot în Gura Bâcului, Varnița-Hagimus, iar lângă Slobozia și Dnestrovsc vor fi secții de vot în Răscăieți. Oficialul a explicat că decizia cu privire la repartizarea celor 12 secții de vot se întemeiază pe datele statistice conform cărora în jur de 360.000 de persoane dețin cetățenia Republicii Moldova în regiunea transnistreană. „În ultimii aproximativ 10 ani, rata medie de participare a fost de 30.000 de alegători, ceea ce nu depășește 12 secții de vot, deoarece 12 secții de vot înseamnă în jur de 36.000 de buletine de vot”, a spus vicepremierul.
