Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Petițiile împotriva basarabenilor
Joi, 22 mai a.c., Curtea Constituțională a României a respins cererea de anulare a scrutinului pentru funcția de președinte al României, formulată de George Simion, și a validat alegerea lui Nicușor Dan ca șef al statului român.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în Republica Moldova, Nicușor Dan a acumulat peste 138.000 de voturi din totalul de circa 158.000, adică 88 %. Președintele ales a obținut între Prut și Nistru cele mai multe voturi într-un stat din afara României, aproape 20% din totalul sufragiilor obținute în străinătate. Doar în Regatul Unit a mai acumulat Nicușor Dan peste 100.000 de voturi.
În urma anunțării rezultatelor, pe reţelele sociale au început să fie colportate imagini și mesaje prin care aderenții lui George Simion cereau anularea cetăţeniei române pentru basarabeni. Mai mult, au fost lansate şi petiţii online în acest sens, care au acumulat mii de semnături. Peste 20.000 de oameni au semnat două petiții lansate pe site-ul petitieonline.com, principalul motiv invocat fiind votul dat de românii din Republica Moldova în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Cetățenii Moldovei nu au drepturi în România, pașapoartele abuzive românești ale moldovenilor este necesar să fie anulate pe motiv ca noi, cetățenii români, nu votăm președintele Moldovei, Moldova a cerut independența față de România, rămâneți independenți”, scrie în argumentarea celor două petiții. Se știe că răspândirea urii este o trăsătură definitorie a formațiunilor de extremă dreaptă, indiferent de epocă și de stat. Acestea nu caută soluții pentru problemele social-economice, ci canalizează nemulțumirile majorității cetățenilor spre anumite grupuri etnice sau sociale.
Acuzaţiile neîntemeiate ale liderului AUR
În cazul AUR, aceste tendințe au la origine acuzaţiile neîntemeiate lansate de liderul AUR, George Simion, în ajunul scrutinului și între cele două tururi că, în cazul victoriei sale, va opri orice sprijin pentru „statul fals Republica Moldova!”. Mai mult, politicianul a acuzat duminica trecută că, în Republica Moldova, ar fi fost fraudat votul şi, pentru asta, s-ar fi plătit 100 de milioane de euro, „numai pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni”. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chişinău, Daniel Vodă, a declarat că românii din Republica Moldova au votat liber.
„Românii din Republica Moldova s-au prezentat într-un număr extrem de mare la urne pentru a vota şeful de la Cotroceni pentru că a fost convingerea lor. Alte declaraţii nu sunt decât speculaţii şi jigniri (...) Concurenţii trebuie să dea dovadă de respect faţă de conaţionali. Respingem aceste acuzaţii, nu sunt altceva decât o tentativă de argumentare a propriului scor”, a spus el.
Între timp, interdicția autorităților de la Chișinău aplicată lui Simion de a intra pe teritoriul Republicii Moldova se menține cel puțin până în iulie curent, când va avea loc o nouă ședință la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Pe 19 mai, a doua zi după alegeri, ședința de judecată nu a avut loc din cauză că nu s-a prezentat niciun reprezentant al liderului Partidului AUR.
Iurie Gorea, mita de 40.000 de euro, și urcușul său în Serviciul Vamal
Miercuri, șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, a fost reținut, împreună cu un broker, pentru că ar fi primit 40.000 de dolari pentru a permite trecerea unor mărfuri în regiunea transnistreană. Potrivit Centrului Național Anticorupție, în urma controalelor efectuate, au fost depistate obiecte și documente relevante pentru cauză penală, inclusiv bani în diversă valută a căror proveniență urmează să fie investigată. Iurie Gorea a fost numit șef al Biroului vamal Centru pe 13 septembrie 2024. Până atunci, el a fost șef de post în Biroul Vamal Centru, instalat în această funcție pe 8 iunie 2023. Înainte de angajarea în Serviciul Vamal, Gorea a fost șef de secție în Cancelaria de Stat, Secţia integritate instituţională şi protecţia secretului de stat.
În prezent, în paralel cu serviciul său în Serviciul Vamal, Iurie Gorea este om de afaceri, cu mai multe companii. Inițial, în 2003-2007, el a fost angajat al Serviciului Vamal ca inspector, după care s-a făcut broker vamal și expert în operațiuni de import-export în cadrul mai multor firme. Conform unui CV de-al său, publicat pe pagina Guvernului, este fondator al mai multor companii, precum Bugor Service SRL, companie specializată în brokeraj, Kordon Traders SRL (România), firmă care are ca activitate comerțul cu mobilă, covoare și echipamente de iluminat. El a mai fost director al companiei DAS Light, firmă specializată în comercializarea tehnicii de iluminat. În plus, Iurie Gorea este cofondator al companiei Dreamups, unde a figurat în calitate de c0fondator fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.
Joi dimineață, controalele au continuat la Serviciul Vamal, soldate cu reținerea șefului Postului Vamal intern Căușeni, Cristian Olărescu. Acesta este soțul inspectorului de integritate în cadrul Autorității Naționale de Integritate, Irina Olărescu. Cele trei persoane reținute – Iurie Gorea, Cristian Olărescu și brokerul – sunt cercetate pentru „corupere pasivă comisă în circumstanțe agravante”. Postul Vamal Căușeni are statut de post intern, deoarece aici sunt verificate mărfurile care urmează să ajungă în regiunea transnistreană, în special la Tiraspol.
Moldovenii de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei
Marți, 20 mai a.c., UE a adoptat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile acțiuni își propun să crească costul pe care îl are de suportat Rusia în efortul său de a susține războiul împotriva Ucrainei. În lista persoanelor fizice supuse sancțiunilor figurează doi cetățeni ai Republicii Moldova – Ivan Niculițî și Iurie Niculițî (doi frați) – originari din Bender. Ivan Neculițî (în lista UE, Ivan Neculiti) este proprietarul companiei Stark Industries Solutions Ltd din Regatul Unit, care prestează servicii de hosting de servere.
Stark Industries Solutions Ltd a fost deschisă pe 10 februarie 2022, cu 14 zile înaintea declanșării agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Conform Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, Stark permite diverșilor actori plătiți de Rusia și afiliați statului rus să desfășoare activități destabilizatoare, inclusiv manipulare și interferență coordonată a informațiilor și atacuri cibernetice împotriva Uniunii Europene și a țărilor terțe, prin furnizarea de servicii menite să ascundă aceste activități de agențiile europene de aplicare a legii și de securitate.
Ivan Neculițî este directorul firmei și este asociat cu fratele său, Iurie Neculițî, în Stark Industries.
Ivan Niculițî mai are o firmă în Republica Moldova, SRL WEISS HOSTING GROUP, administrată de asemenea de fratele său, Iurie Niculițî.
