„Rachete ruseşti au ucis civili nevinovaţi” – acuză preşedintele interimar, Ilie Bolojan.
Mai multe persoane au fost rănite și o serie de clădiri avariate.
Potrivit autorităților ucrainene, atacul a provocat moartea a 34 de persoane și rănirea altor 117.
Lovitura a venit după vizita la Moscova a trimisului american Steve Witkoff.
43 din cele 55 lansate ar fi fost distruse de apărarea aeriană ucraineană.
Serghei Lavrov a lăudat înțelegerea și abordarea lui Trump față de conflict.
Kievul nu precizează circumstanțele exacte ale morții sale, nici starea aeronavei.
Aceștia nu era înarmați, ieșind dintr-o clădire cu mâinile ridicate, pentru a se preda.
Statele Unite urmăresc să obțină, astfel, accesul privilegiat la bogăţiile subterane ale Ucrainei.
Peste 20 de răniți în regiunile Dnipropetrovsk și Mikolaiv.
China respinge acuzaţiile Kievului, Kremlinul refuză să comenteze.
Jurnalist și apărător al drepturilor omului, creștin și anarhist, Maksim Butkevici s-a alăturat Forțelor Armate Ucrainene în 2022, după ce a început marea invazie a Rusiei în Ucraina. În iunie 2022, acesta a fost luat prizonier de către ruși. În martie 2023, Rusia l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război. Însă în octombrie 2024, Butkevîci a fost eliberat într-un schimb de prizonieri. Întâlnindu-l în persoană la Târgul de Carte de la Leipzig, am fost surprinsă să descopăr nu soldatul dur la care mă așteptam, ci un om blând, cald și cu umor, un soi de Winnie the Pooh, un duhovnic care predică dragostea în timp ce descrie îngrozitoarele forme de tortură la care a fost supus în captivitate. La începutul discuției noastre de la standul României de la Leipzig, Maksim a remarcat că publicul îl auzea mai prost pe el decât pe mine și asta e pentru că de când a fost în prizonierat, el vorbește mai încet decât înainte — un obicei preluat din închisoare.
Europenii vor ocupa orașele Odesa și Lvov sub pretextul oferirii unor garanții de securitate Ucrainei, potrivit presei pro-Kremlin, care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei.
„Bombardează ca nebunii” - le-a spus el reporterilor.
Moscova a uzat și de o rachetă balistică Iskander-M.
Aceasta a fost ținta mai multor incursiuni armate și atacuri aeriene ale forţelor Kievului, în ultimii trei ani.
Dispozitivul fusese doborât de sistemele rusești de apărare aeriană.
Din cauza „intensității activității aviației din Federația Rusă, cu ținte lovite în vestul Ucrainei, aviația poloneză și aliată au început operațiuni în spațiul aerian” al Poloniei.
O rachetă rusească a ucis 18 oameni, dintre care 9 copii.
Ținta e situată la 820 de kilometri de granița cu Ucraina invadată de trupele Moscovei.
Moscova afirmă că a scos din luptă 85 de inamici „din țări străine”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a condamnat atacul și a subliniat că aceasta demonstrează, încă o dată, că Rusia nu este interesată de un armistițiu.
Ar fi fost „recrutat de serviciile speciale ucrainene”.
Surse politice locale au identificat victima ca fiind Iuri Fedko, consilier orășenesc.
Un bărbat în vârstă de 88 de ani a murit, un copil a fost rănit.
O persoană, neidentificată în comunicatul de presă, i-ar fi oferit unuia dintre ei 15.000 de ruble, echivalentul a circa 160 de euro.
Armata rusă pare să fi distrus unul din barajele sale din regiunea Belgorod, pentru a bloca circulația vehiculelor grele blindate ucrainene.
Oraşul Harkov a suferit un „atac masiv”.
Moscova sugerează că negocierile au stagnat, deoarece „problemele" care stau la baza conflictului nu sunt rezolvate.
Decizia survine după ce alte patru țări NATO de pe flancul estic - Polonia, Lituania, Letonia și Estonia – au anunțat, la rândul lor, părăsirea tratatului, toate invocând amenințarea rusească.