Jurnaliştii încarceraţi Andrzej Poczobut din Belarus şi Mzia Amaglobeli din Georgia sunt laureaţii din 2025 ai premiului Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European (PE) - a anunţat, miercuri, preşedinta Legislativului comunitar, Roberta Metsola, citată de mass-media.
Decizia privind atribuirea Premierului Saharov pentru libertatea de gândire este luată în Conferinţa Preşedinţilor, din care fac parte liderii de grupuri politice din PE şi preşedinta Metsola.
Andrzej Poczobut
Etnic polonez din Belarus, Andrzej Poczobut a fost condamnat în 2023 de justiția regimului dictatorial de la Minsk la opt ani de închisoare, pentru pretinsă „incitare la ură”.
Și lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil, a descris verdictul drept o „răzbunare personală” împotriva lui Poczobut a președintelui Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994 și considerat cel mai docil aliat al Rusiei lui Vladimir Putin.
Mzia Amaglobeli
În august, un tribunal georgian a condamnat-o pe jurnalista Mzia Amaghlobeli la doi ani de închisoare.
Cazul e prezentat de organizațiile non-guvernamentale din Georgia drept o ilustrare a represiunii crescânde exercitate de guvern asupra vocilor defavorabile.
Jurnalista, cunoscută pentru criticile sale la adresa autorităților din republica ex-sovietică sud-caucaziană, a fost găsită vinovată de pălmuirea unui ofițer de poliție, în timpul unui protest din ianuarie.
De la arestarea sa, la începutul acestui an, numeroase organizații pentru libertatea presei, inclusiv celebra Reporteri fără Frontiere (RSF), au cerut eliberarea Mziei Amaghlobeli.
RSF consideră condamnarea o „decizie arbitrară, care reflectă deriva autoritară” a puterii de la Tbilisi.
Mzia Amaghlobeli „devine prima jurnalistă închisă din motive politice” după ce Georgia și-a proclamat independența față de Moscova, în 1991 - afirmă, într-un comunicat, Reporteri fără Frontiere.
Andrei Saharov
Premiul poartă numele savantului nuclear și dizidentului anticomunist rus Andrei Saharov.
Născut în 1921, el primit Premiul Nobel pentru Pace în 1975, pentru promovarea drepturilor omului.
A protestat față de invaziile Armatei Roșii în Cehoslovacia (1968) și Afganistan (1979).
A fost exilat afară din Moscova și trimis în domiciliu forțat din 1980 până în 1986, când l-a eliberat ultimul lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov.
A murit în 1989, în urma unui atac de cord.
