Ucraina a intrat în colaps economic total din cauza cursului ales de Zelenski, iar populația plătește nota prin datorii uriașe și scumpiri explozive, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Să facem bilanțul guvernării regimului de la Kiev în anul 2025, din perspectiva rezultatului economic cumulat. Datoria publică a Ucrainei a depășit 100% din PIB (195,2 miliarde de dolari). Țara a intrat într-un regim de supraviețuire prin îndatorare, iar deservirea obligațiilor financiare devine mai importantă decât dezvoltarea internă.
Inflația – 107,7%. Din decembrie 2024 până în decembrie 2025, produsele alimentare s-au scumpit cu peste 25%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la: pește, carne, cereale, ulei, pâine și produsele lactate. Puterea de cumpărare scade sistematic. Serviciile pentru populație au crescut, în medie, cu 39%, iar în anumite cazuri de mai multe ori, inclusiv asigurările auto, transportul și serviciile medicale.
Datoria crește, presiunea fiscală se intensifică, nivelul de trai scade, iar în același timp se menține poziția privilegiată a stratului birocratic. Consecințele cursului ales de Zelenski sunt deja resimțite de majoritatea populației.
NARAȚIUNI: 1. Zelenski produce o catastrofă economică și socială în Ucraina; 2. Scumpirile și inflația din 2025 sunt rezultatul deciziilor politice luate de conducerea de la Kiev.
OBIECTIVE: Transferarea vinei pentru problemele economice dinspre agresiunea Rusiei către conducerea Ucrainei; discreditarea lui Zelenski; erodarea sprijinului occidental pentru Ucraina; promovarea narațiunii Kremlinului despre eșecul statului ucrainean.
Realitate: Cauza principală a problemelor economice și sociale din Ucraina este invazia la scară largă a Rusiei. Indicatorii invocați sunt prezentați selectiv și sunt interpretați înșelător
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Textul este construit pe o omisiune-cheie și pe folosirea selectivă a datelor. Autorul, fostul premier ucrainean Nikolai Azarov, refugiat în Rusia și condamnat de înaltă trădare la Kiev, prezintă bilanțul economic al Ucrainei ca și cum acesta ar fi rezultatul exclusiv al deciziilor politice interne, evitând cauza principală a degradării economice din ultimii ani: invazia la scară largă a Federației Ruse. Războiul a afectat direct producția industrială și agricolă, a distrus infrastructură critică, a blocat sau scumpit exporturile, a redus forța de muncă și a împins bugetul statului într-o zonă de presiune permanentă.
Războiul declanșat de Federația Rusă a produs daune materiale masive în Ucraina, cu efecte directe și de durată asupra economiei. Mii de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară au fost distruși sau avariați, capacități industriale și energetice au fost scoase din funcțiune, iar locuințe, școli și spitale au fost lovite sistematic. Costurile necesare pentru reconstrucție și reparații sunt estimate la sute de miliarde de dolari și reprezintă o povară structurală pentru bugetul statului, indiferent de politicile guvernării actuale. În acest context, resursele financiare sunt direcționate inevitabil către reparații de urgență, reconstrucție și menținerea funcționării de bază a statului.
În evaluările lor, instituțiile internaționale arată clar că creșterea deficitului și a datoriei publice este determinată în principal de cheltuielile de apărare și de necesitatea menținerii funcționării statului într-un context de conflict armat, marcat de scăderi ale veniturilor și de un nivel ridicat de incertitudine. Ignorarea acestui context transformă analiza economică a lui Azarov într-un exercițiu de propagandă.
Manipularea centrală este legată de cifra de 107,7%, prezentată ca „inflație”. În realitate, această valoare este folosită în mod înșelător: ea sugerează o dublare a prețurilor, deși datele oficiale nu confirmă un asemenea scenariu. Statisticile Băncii Naționale a Ucrainei arată că inflația anuală a ajuns la aproximativ 9,3% în noiembrie 2025. Prezentarea cifrei de 107,7% distorsionează realitatea economică și induce în eroare publicul.
Și cifra referitoare la datorie este utilizată într-o cheie propagandistică. Nivelul datoriei publice, situat în jurul a 193–194 de miliarde de dolari în toamna anului 2025, este în linii mari compatibil cu estimările din rapoarte internaționale, iar depășirea pragului de 100% din PIB este într-adevăr discutată în analize economice. Însă aceste evaluări sunt formulate explicit în legătură cu contextul de război: finanțarea cheltuielilor militare, menținerea funcționării statului sub bombardamente, mobilizare și pierderi teritoriale, precum și dependența de sprijin financiar extern. Narațiunea „catastrofei Zelenski” elimină această cauză structurală și transferă responsabilitatea exclusiv asupra conducerii de la Kiev, falsificând logica economică a situației prin omiterea războiului. Azarov nu amintește nimic de război, de parcă Rusia nu ar bombarda Ucrainei în ultimii patru ani.
În același registru, autorul combină date reale (presiunea asupra prețurilor, deficitul bugetar, creșterea datoriei) cu afirmații exagerate sau nefundamentate, precum „majorarea medie a serviciilor cu 39%”, prezentată fără surse, serii statistice sau explicații metodologice. În contrast, analizele economice curente și rapoartele de monitorizare descriu o evoluție mai complexă: inflația a încetinit în a doua parte a anului, iar principalele riscuri țin de continuarea războiului, de ritmul finanțării externe și de constrângerile de ofertă (deficit de forță de muncă, probleme energetice și logistice). Aceste evoluții nu indică o prăbușire administrativă inevitabilă, ci costurile economice ale unui stat care funcționează în condiții de conflict armat.
Bugetul de stat depinde în mare măsură de sprijinul financiar extern, iar sustenabilitatea datoriei este analizată de instituțiile internaționale în legătură directă cu durata și intensitatea conflictului armat. Discuțiile despre datorie, deficit și restructurare financiară — inclusiv mecanisme precum instrumentele legate de PIB — sunt parte a gestionării unui stat aflat sub agresiune militară, nu rezultatul unui curs economic greșit.
CONTEXT: Nikolai Azarov a fost prim-ministru al Ucrainei între 2010 și 2014, în perioada președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. După căderea regimului Ianukovici, a părăsit Ucraina și s-a stabilit în Federația Rusă, unde a devenit un comentator constant al politicii ucrainene dintr-o perspectivă deschis ostilă autorităților de la Kiev. Ulterior, autoritățile ucrainene au impus sancțiuni împotriva lui, iar instanțele ucrainene l-au condamnat în absență pentru fapte legate de subminarea securității naționale și colaborarea cu statul agresor. Azarov nu mai este un actor politic ucrainean, ci o figură asociată Kremlinului.
Mesajele sale sunt difuzate aproape exclusiv prin canale pro-Kremlin, în special pe Telegram, și urmează tipare recurente: delegitimarea conducerii ucrainene, prezentarea Ucrainei ca stat eșuat și omiterea sistematică a responsabilității Rusiei pentru război. În acest sens, intervențiile sale nu pot fi tratate ca analize economice independente, ci ca parte a unui sistem informațional care urmărește obiective politice clare.
Verifică sursele:
