Războiul din Ucraina se va oprit imediat, dacă președintele Ucrainei va fi înlăturat, potrivit propagandei pro-Kremlin, care citează un deputat ucrainean acuzat de înaltă trădare.
ȘTIRE: Pacea între Rusia și Ucraina este imposibilă fără demisia președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, a declarat deputatul Radei Supreme a Ucrainei, Oleksandr Dubinski.
Potrivit acestuia, semnarea unui tratat de pace fără înlăturarea actualului șef al statului ucrainean este imposibilă. În același timp, parlamentarul a subliniat că menținerea puterii în mâinile președintelui Zelenski va duce la continuarea conflictului din Ucraina.
„Să spunem direct: niciun acord de pace privind Ucraina nu este posibil fără înlăturarea lui Zelenski de la putere. Dacă el va rămâne, războiul va continua, indiferent de ceea ce scrie în planurile sale”, a spus Dubinski.
Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu va accepta concesii teritoriale în cadrul reglementării pașnice a conflictului. El a mai spus că o încetare a focului în zona ostilităților este posibilă.
NARAȚIUNI FALSE: 1. Pacea depinde doar de demisia președintelui Ucrainei, nu de acțiunile Rusiei; 2. Zelenski este responsabil de continuarea războiului; 3. Rusia vrea pace, dar Zelenski blochează orice negocieri.
OBIECTIVE: Deculpabilizarea Rusiei și demobilizarea societății ucrainene; justificarea prelungirii războiului cu scopul înlăturării lui Zelenski.
Realitate: Pacea nu depinde de demisia lui Zelenski, ci de oprirea agresiunii ruse. Kremlinul a respins inițiativele recente de armistițiu și de negociere
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Conflictul armat din Ucraina nu a fost inițiat de Kiev și nu este legat de persoana lui Volodimir Zelenski, ci de agresiunea Rusiei împotriva unui stat suveran. La 24 februarie 2022, trupele ruse au intrat pe teritoriul Ucrainei — act de agresiune condamnat în multiple rezoluții ale Adunării Generale a ONU și în luările de atitudine ale NATO și UE. Ucraina nu a desfășurat operațiuni militare pe teritoriul Federației Ruse până la invazie și nu a formulat revendicări teritoriale față de aceasta. Obiectivele declarate ale Federației Ruse nu sunt de ordin personal (demisia unui lider), ci militar-politice: recunoașterea anexării unor teritorii ucrainene, limitarea suveranității și dezarmarea Ucrainei.
Precedentele conflicte inițiate de Federația Rusă confirmă același tipar. Anexarea Crimeii și declanșarea războiului din Donbas au avut loc în 2014, cu cinci ani înainte de alegerea lui Zelenski, infirmând ideea unei legături cauzale între mandatul prezidențial și începutul agresiunii. În Georgia (2008), în Transnistria (1992) și în alte teatre în care Rusia a intervenit militar sau hibrid, schimbarea liderilor statelor vizate nu a dus la încetarea intervenției ruse. În toate aceste cazuri, continuitatea conflictului a depins de obiectivele strategice ale Federației Ruse, nu de rotația politică internă a statelor afectate. De asemenea, succesiunea de președinți la Kiev (Poroșenko, apoi Zelenski) nu a produs întreruperea acțiunilor Rusiei în Crimeea și Donbas.
Condiționarea păcii de un act politic intern al statului atacat nu derivă din parametrii reali ai conflictului, ci reprezintă o inversare de responsabilitate. Din perspectiva dreptului internațional, încetarea ostilităților într-un conflict de agresiune depinde de schimbarea conduitei agresorului, nu de modificări procedurale în statul atacat. Prin urmare, relația cauzală sugerată („demisie este pace”) nu este susținută nici de datele istorice, nici de logica juridică a conflictelor armate, nici de precedentele cunoscute ale intervențiilor militare ruse în regiune.
În plus, nu conducerea ucraineană, ci cea rusă se opune păcii. În mai 2025, Ucraina a acceptat propunerea occidentală de a institui un armistițiu necondiționat pentru 30 de zile și de a relua dialogul într-un format multilateral. Rusia a respins însă inițiativa, iar Dmitri Peskov a declarat public că „nu este momentul potrivit pentru negocieri” și că armata rusă își va continua ofensiva până la atingerea obiectivelor politice stabilite de Kremlin. Această formulare vagă, repetată constant de oficialii ruși, maschează refuzul sistematic al Moscovei de a opri agresiunea.
O lună mai târziu, în iunie 2025, președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat public disponibilitatea de a se întâlni direct cu Vladimir Putin la Istanbul, sub mediere turcă, pentru a discuta încetarea focului și garanțiile unei păci durabile. Inițiativa a fost salutată de UE, de ONU și de mai mulți lideri occidentali, însă Kremlinul a respins invitația, invocând „lipsa unei baze juridice pentru negocieri” — formulă retorică folosită pentru a amâna orice discuție reală despre pace. În timp ce refuza întâlnirea, Rusia își intensifica bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene, vizând rețelele energetice și zonele rezidențiale. Înaintea negocierilor programate la Istanbul pentru 2 iunie 2025, Ucraina a întocmit și a transmis un „memorandum de pace” propriu, cu propuneri clare: încetarea imediată a focului, garanții internaționale, schimb de prizonieri ș.a.
Refuzul Moscovei de a discuta serios despre un armistițiu sau despre o pace durabilă a devenit vizibil și în contactele diplomatice la nivel înalt. În cadrul discuțiilor dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, partea rusă a transmis că nu acceptă nici încetarea focului, nici deschiderea unor negocieri reale. Această poziție inflexibilă a stat la baza anulării întâlnirii programate la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin, după ce factorii de decizie și analiștii politici de la Washington au ajuns la concluzia că Moscova nu urmărește o soluție negociată, ci mizează pe prelungirea ofensivei pentru a forța o capitulare parțială sau totală a Ucrainei. Decizia de anulare a întâlnirii a confirmat că impasul diplomatic nu vine de la Kiev sau Washington, ci din refuzul l Kremlinului de a discuta despre oprirea ostilităților.
CONTEXT. Oleksandr Dubinski a fost exclus din fracțiunea „Slujitorul Poporului” și trimis în judecată de Procuratura Generală de la Kiev sub acuzații de înaltă trădare și colaborare cu serviciile ruse; în prezent se află în detenție preventivă. El este considerat de multiple investigații jurnalistice un vector al influenței Kremlinului în Ucraina, iar declarațiile sale sunt frecvent preluate și amplificate de canalele de propagandă pro-ruse. Lenta.ru, sursa care a publicat afirmațiile privind „demisia obligatorie a lui Zelenski” ca premisă pentru pace, este un portal media din Federația Rusă, cunoscut pentru alinierea agendei editoriale la pozițiile Kremlinului și pentru rolul său important în diseminarea narațiunilor de justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Verifică sursele:
