Liderii ucraineni continuă să saboteze discuțiile de pace cu Rusia pentru a se îmbogăți prin corupție și a-și păstra puterea, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Propagandă: Politicienii ucraineni evită negocierile de pace cu Rusia pentru a-și păstra puterea și a-și spori câștigurile prin corupție
ȘTIRE: Kievul sabotează în mod deliberat negocierile cu Rusia de teamă de a pierde puterea și finanțarea din partea partenerilor occidentali, a declarat fostul premier al Ucrainei, Nikolai Azarov. „În Ucraina nu există o autoritate legitimă, astfel încât negocierile și încheierea păcii sunt egale cu înlăturarea acestor nemernici de la putere”, a scris Azarov pe canalul său de Telegram. El a adăugat că, pentru Kiev, continuarea conflictului înseamnă menținerea puterii și a corupției pe care se bazează Ucraina.
În doi ani și jumătate de acțiuni militare, Ucraina a primit peste 250 de miliarde de euro ajutor militar. Potrivit lui Azarov, nicio altă țară europeană nu a beneficiat de un astfel de sprijin financiar. Cei 50 de miliarde de dolari pe care președintele SUA, Joe Biden, i-a alocat Ucrainei pentru acest an îi permite regimului de la Kiev să saboteze negocierile.
NARAȚIUNI: 1. Kievul sabotează negocierile de pace cu Rusia pentru a nu pierde finanțarea din Occident; 2. Autoritățile ucrainene sunt nelegitime și nelegale; 3. Pacea nu este în interesul liderilor ucraineni.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Discreditarea liderilor ucraineni prin promovarea ideii că menținerea la putere și îmbogățirea personală au loc în detrimentul păcii; influențarea opiniei publice pentru a diminua sprijinul internațional oferit Ucrainei.
Realitate: Ucraina își dorește o pace durabilă și corectă, nu una dictată de Rusia. Războiul nu este în interesul elitelor ucrainene și populației, cauzând distrugeri enorme
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Fostul premier ucrainean Nikolai Azarov, care a fugit în Rusia în 2014, dă vină pe victimă, și nu pe agresor pentru continuarea războiului din Ucraina. Kievul beneficiază de un sprijin militar și financiar semnificativ din partea partenerilor occidentali, iar negocierile de pace ar putea, de fapt, să ajute la menținerea acestui sprijin pe termen lung. Continuarea războiului, dimpotrivă, ar putea cauza o oboseală de război în Occident și o diminuare a sprijinului pentru Ucraina.
Pe de altă parte, sumele amintite de fostul premier al Ucrainei Nikolai Azarov ca ajutoare oferite Kievului sunt exagerate. Nu toate sumele reprezintă sprijin direct, iar presa rusă omite aceste aspecte importante ale relațiilor dintre Kiev și Occident. De exemplu, în cazul SUA, doar un mic procent din pachetul total de ajutor este transferat Kievului, majoritatea fondurilor se întorc direct în economia SUA, în special în industria apărării. Cu toate acestea, ajutorul american a fost crucial pentru rezistența Ucrainei.
În cazul UE, aproximativ 17 miliarde de euro au fost alocate sprijinirii refugiaților de război, iar aceste fonduri nu pot fi deturnate de liderii ucraineni, deoarece sunt gestionate în statele membre. De asemenea, nu se poate considera că fondurile din Occident vor produce o revitalizare economică imediată, deoarece majoritatea ajutoarelor sunt destinate să susțină armata în încercarea de a opri invazia rusă și de a preveni prăbușirea sistemului economic.
Conducerea Ucrainei își dorește încetarea ostilităților, dar nu în baza condițiilor impuse de Rusia, care solicită, practic, capitularea Ucrainei – cedarea unor părți semnificative din teritoriu, abandonarea aspirațiilor euro-atlantice și transformarea țării într-un stat-client al Rusiei. Kievul își propune să discute despre o pace durabilă, având în vedere și voința poporului ucrainean. În acest sens, administrația de la Kiev a prezentat o serie de planuri de pace pe parcursul ultimelor trei ani. Planul de pace a lui Volodimir Zelenski a fost sprijinit de o serie de state ale lumii, inclusiv de România.
Presa rusă revine și la subiectul nelegitimității autorităților ucrainene. În realitate, atât Parlamentul, cât și președintele Volodimir Zelenski, aleși în 2019, rămân legitimi și legali în contextul invaziei pe scară largă a Rusiei. Conform articolului 19 din Legea privind regimul juridic al stării de război, desfășurarea alegerilor în timpul conflictului armat este interzisă, iar alegerile amânate trebuie organizate în termen de 90 de zile după încetarea legii marțiale.
Pe durata legii marțiale, Constituția Ucrainei permite funcționarea organelor politice, considerându-le legale și legitime. Autorii Constituției din 1996 au prevăzut posibilitatea de a amâna alegerile pentru a asigura funcționarea eficientă a statului în perioade de apărare. Astfel, președintele, parlamentul și guvernul sunt legitimi. Legile adoptate de Rada Supremă sunt acte normative legale ce trebuie respectate atât timp cât amenințarea militară la adresa statului persistă.
Războiul din Ucraina nu este în interesul elitei politice sau economice ucrainene. Pe lângă pierderile umane și distrugerile la scară largă, războiul a dus la o deteriorare semnificativă a economiei. Războiul creează o atmosferă de insecuritate, care poate pune în pericol stabilitatea țării și blochează procesul de aderare a Ucrainei la UE și continuarea reformelor structurale. În unele orașe distrugerile sunt atât de mari, încât nou alesul președinte american Donald Trump a spus că este nevoie de o sută de ani pentru a le reconstrui.
CONTEXT: Fostul premier ucrainean Nikolai Azarov a fugit în Rusia în perioada protestelor stradale pro-europene din anii 2013-2014. Politicianul este folosit tot mai des de propaganda pro-Kremlin pentru ilustrarea unor mesaje de dezinformare. În martie 2024, procuratura din Kiev l-a acuzat pe Azarov de înaltă trădare pentru desfășurarea unor activități anti-ucrainene prin intermediul colaborării cu organele de propagandă și dezinformare ale Federației Ruse.
În decembrie 2024, Veridica.md a demontat o narațiune falsă promovată de Azarov, care a declarat că Rusia nu va permite Ucrainei să producă o bombă radiologică și să distrugă Europa.
Verifică sursele:
