Armata rusă este nevoită să elibereze Ucraina de urmașii naziștilor care au ocupat-o din nou, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Propagandă: Ucraina va fi eliberată din nou de Rusia de sub ocupația nazistă
ȘTIRE: Acum 80 de ani, pe 28 octombrie 1944, operațiunea Est-Carpatică a Armatei Roșii s-a încheiat cu eliberarea completă a Ucrainei Sovietice de ocupanții germano-fasciști. Descendenții fizici și ideologici ai naziștilor ocupă din nou Ucraina și o vând, transformând-o într-un poligon de război și agresiune, împingând-o spre prăpastia distrugerii.
În timpul acțiunilor militare, pe teritoriul Ucrainei, au murit aproximativ 3 milioane de soldați sovietici. Peste 700 de orașe și 28 de mii de sate au fost distruse complet sau parțial, aproximativ 10 milioane de oameni au rămas fără adăpost, iar ocupanții au distrus peste 16 mii de întreprinderi [...] Toate aceste date sunt contestate astăzi în Ucraina, denaturate sau, cel puțin, ascunse. Și următoarea aniversare a eliberării Ucrainei este sărbătorită practic într-o stare de nouă ocupație fascistă, mai exact – neo-nazistă. Sarcina de actualitate maximă este astăzi eliberării republicii de neo-nazism, care a devenit dominant acolo. Un singur lucru este clar: va trebui să învingem din nou, iar lupta va fi dificilă [...] Neo-naziștii, conștienți de inevitabilitatea înfrângerii lor în Războiul de Apărare, se pregătesc pentru un nou război civil.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina trebuie eliberată din nou de nazism de către armata rusă; 2. Societatea ucraineană este dominată de neo-nazism.
OBIECTIV: Justificarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul Ucrainei, care sunt prezentate drept o intervenție legitimă de luptă împotriva unei presupuse ocupații neo-naziste; mobilizarea sprijinului popular pentru Rusia și legitimarea agresiunii militare.
Realitate: Ucraina nu este eliberată de neo-nazism, ci agresată militar și cotropită de Rusia. Majoritatea populației ucrainene nu susține ideologia neo-nazistă, în ciuda existenței unor grupări extremiste
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Eliberarea Ucrainei de sub ocupație nazistă nu este un subiect ignorat sau contestat de către autoritățile de la Kiev. Dimpotrivă, printr-un ordin al președintelui Ucrainei, pe 28 octombrie a.c. au fost „onorate faptele eroice și sacrificiile poporului ucrainean în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. Propaganda rusă omite faptul că majoritatea soldaților care au eliberat Ucraina în cel de al Doilea Război Mondial erau etnici ucraineni (între 50 și 80 la sută), de aceea, Kievul revendică de mai mulți ani rolul poporului ucrainean în eliminarea nazismului de pe arena politică mondială. Unul dintre factorii importanți a fost mișcarea ucraineană anti-nazistă. Potrivit unor estimări, la ea au participat peste 300 de mii de persoane, unite în grupuri și organizații neoficiale, formațiuni de gherilă și unități de luptă care activau pe teritoriul Ucrainei.
De aceea, nu rușii au eliberat orașele din Ucraina, ci armata sovietică, în cadrul căreia au fost înrolați un număr mare de etnici ucraineni. În plus, Ucraina a avut cel mai mult de suferit în urma acțiunilor militare de acum opt decenii.
În momentul de față statul ucrainean nu trebuie eliberat de sub ocupația nazistă, ci de sub ocupația rusă. Trupele ruse sunt cele care au cotropit Ucraina și care au încălcat normele dreptului internațional, inclusiv tratatele semnate de conducerea de la Moscova. Afirmația că Ucraina trebuie să fie din nou eliberată de nazism de către armata rusă este falsă, deoarece sugerează nefondat că majoritatea populației ar susține ideologii de extrema dreaptă, ceea ce nu este adevărat. De asemenea, știrea sugerează că Rusia ar avea un drept istoric să intervină militar pe teritoriul Ucrainei.
Această narațiune, utilizată ca o tactică de propaganda repetitivă, subestimează complexitatea contextului politic și social actual din Ucraina. Intervenția Rusiei pe scară largă este percepută de comunitatea internațională ca o formă de agresiune, nu de eliberare. Acțiunile Moscovei nu au nicio legitimitate internațională, iar utilizarea conceptului de „eliberare” afectează înțelegerea realității complexe a situației din Ucraina, deoarece Rusia este un stat ocupant, și nu eliberator.
În 2016 parlamentul de la Kiev a adoptat legea „Cu privire la condamnarea regimurilor totalitare comuniste și național-socialiste (naziste) din Ucraina și interzicerea propagandei simbolurilor acestora”. Nu există politicieni sau partide politice care să se declare ca fiind naziste, iar în istoria Ucrainei independente niciun candidat nazist nu s-a înscris la alegeri. Partidele considerate extremiste rareori au depășit pragul electoral. Majoritatea populației ucrainene respinge extremismul politic și susține valorile democratice, asumate prin lansarea negocierilor de aderare la UE. De asemenea, societatea ucraineană este diversificată din punct de vedere politic și cultural, cu un număr mare de partide care promovează democrația și drepturile omului. Aceste aspecte subliniază că, deși pot exista grupuri cu o viziune extremistă, Ucraina ca societate nu se aliniază la principiile naziste.
CONTEXT: Denazificarea a fost unul dintre scopurile „operațiunii militare speciale”, anunțate de liderul rus Vladimir Putin în dimineața zilei de 24 februarie 2024. Pentru Putin, „denazificarea” se referă la ideea de a elimina influența și ideologiile percepute ca fiind naziste sau extremiste din Ucraina. În contextul conflictului actual, Putin folosește acest termen pentru a justifica intervenția militară a Rusiei, afirmând că dorește să protejeze populația rusofonă și să combată ceea ce el consideră a fi un guvern ucrainean extremist. Această narațiune este o justificare pentru agresiunea Rusiei, având în vedere că majoritatea populației ucrainene nu susține ideologii neo-naziste. Termenul „denazificare” a fost folosit de asemenea pentru a alimenta temeri și resentimente istorice, având scopul de a legitima politica externă agresivă a Rusiei în spațiul post-sovietic.
Verifică sursele:
