Memorandumul de pace al Rusiei este un act de sprijin pentru Ucraina prin faptul că prevede organizarea alegerilor și relansarea procesului democratic, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Prevederile menționate în memorandumul Rusiei presupun relansarea procesului politic în Ucraina, iar Kievul are nevoie de acest lucru, susține deputatul Radei Supreme, Oleksandr Dubinski.
„De la anularea legii marțiale și organizarea alegerilor, până la interzicerea ideologiei și partidelor naționaliste și eliberarea deținuților politici. Aceasta este o propunere de relansare a procesului politic”, a scris politicianul.
În opinia sa, Ucraina are nevoie de această relansare „ca de aer”, deoarece, dacă nu vor fi organizate alegeri și nu va fi înlăturat Volodimir Zelenski din funcția de președinte, țara ar putea avea de suferit consecințe grave. Anterior, Dubinski l-a comparat pe Zelenski cu Stepan Bandera, sugerând că l-ar putea aștepta aceeași soartă.
NARAȚIUNI: 1. Rusia i-a propus Ucrainei un plan real de pace; 2. Cu ajutorul Memorandumului de pace al Rusiei, Ucraina va reuși să organizeze alegeri; 3. Planul Rusiei este sprijinit în Parlamentul de la Kiev.
OBIECTIVE: Legitimarea ingerințelor rusești în procesul politic intern al Ucrainei prin prezentarea ultimatumurilor ca soluții democratice; subminarea legitimității guvernului ucrainean și a președintelui Zelenski; încurajarea sprijinului intern în Ucraina pentru capitularea în fața Rusiei.
Realitate: Propunerile Rusiei constituie o ingerință în afacerile interne ale Ucrainei, iar organizarea alegerilor este imposibilă în condițiile unei invazii la scară largă. Războiul poate fi oprit în orice moment de către Rusia.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Memorandumul prezentat de Rusia pe 2 iunie a.c. la Istanbul nu reprezintă nici o ofertă de pace, nici o oportunitate reală de relansare a procesului politic în Ucraina, ci o listă de ultimatumuri care echivalează cu o capitulare a Ucrainei. Cerințele privind organizarea alegerilor sub dictatul unei puteri străine sau în condițiile unei invazii constituie o ingerință flagrantă în afacerile interne ale statului ucrainean. Ucraina nu poate organiza alegeri din cauza agresiunii ruse (a bombardamentelor, a valului mare de refugiați și a distrugerilor masive), iar Kievul nu are nevoie de sfaturi din partea delegației ruse. Alegerile vor avea loc imediat ce Moscova își va retrage trupele.
Narațiunea despre necesitatea „relansării procesului politic" ignoră faptul că Ucraina este un stat care a organizat alegeri libere până la declanșarea invaziei rusești. Constituția Ucrainei prevede suspendarea alegerilor în timpul legii marțiale, o măsură legitimă adoptată de majoritatea democrațiilor în timpul conflictelor armate. Cerința de anulare a legii marțiale în timpul unei invazii reprezintă o încercare de a priva Ucraina de instrumentele legale necesare pentru apărarea națională. Legea marțială este un instrument legitim de apărare, fără de care Kievul va fi nevoit să capituleze.
Adevărata democratizare necesită respectarea suveranității naționale și a dreptului poporului ucrainean de a-și alege liber reprezentanții, fără ingerințe externe. Istoricul „democratizării" impuse de Rusia în spațiul post-sovietic, exemplificat prin cazul Belarusului, demonstrează că aceste propuneri servesc la consolidarea influenței rusești, nu la dezvoltarea democratică.
Războiul continuă nu din cauza lipsei de democratizare în Ucraina, ci în urma refuzului Rusiei de a-și retrage forțele de pe teritoriul suveran al unei țări membre ONU. Orice pace durabilă necesită respectarea principiilor dreptului internațional, nu capitularea victimei în fața agresorului. În acest context, cererea de „interzicere a ideologiei și partidelor naționaliste" constituie o încercare de eliminare a forțelor politice care nu sunt convenabile Rusiei.
Deputatul Oleksandr Dubinski, citat în articol, este o figură controversată. Presa pro-Kremlin omite faptul că acesta a fost arestat pentru colaborarea cu Federația Rusă și exclus din grupul parlamentar „Slujitorul poporului” după ce a fost acuzat de trădare de stat în noiembrie 2023 pentru implicarea în activități informațional-subversive, coordonate de GRU (serviciul de spionaj militar al Rusiei). Nu este pentru prima dată când postările lui Dubinski sau ale altor foști parlamentari fugari în Rusia sunt asociate cu punctul de vedere al parlamentului de la Kiev. Anterior, în 2021, SUA l-au sancționat pe Dubinski pentru implicarea în campanii de dezinformare controlate de Rusia care vizau alegerile americane.
Compararea președintelui Zelenski cu Stepan Bandera și sugerarea unei „sorți similare" constituie o amenințare voalată și o tactică de intimidare, folosind figuri istorice pentru a delegitima conducerea actuală a Ucrainei. Această retorică urmează modelul clasic al propagandei rusești de a exploata tensiunile istorice pentru a destabiliza coeziunea națională. Merită menționat că liderul naționalist ucrainean Stepan Bandera a murit pe 15 octombrie 1959 la München, fiind asasinat de agentul KGB Bohdan Stașinski.
CONTEXT: În contextul celei de-a doua runde de negocieri de pace desfășurate la Istanbul, pe 2 iunie 2025, propaganda rusă își intensifică eforturile de a legitima propriile ultimatumuri, încercând să creeze impresia că acestea beneficiază de un sprijin intern semnificativ în Ucraina. Utilizarea deputatului Dubinski, cunoscut pentru legăturile sale cu serviciile secrete rusești, face parte dintr-o strategie mai amplă de manipulare a opiniei publice, prin prezentarea vocilor pro-ruse drept o expresie autentică a voinței poporului ucrainean.
Memorandumul propus de Rusia prevede retragerea Ucrainei din regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, recunoașterea Crimeii ca teritoriu rus, interzicerea aderării Ucrainei la NATO și recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială. În plus, Moscova solicită organizarea de alegeri, demobilizarea forțelor armate ucrainene și „epurarea” sistemului politic de elementele considerate „naționaliste”.
Poziția oficială a Ucrainei respinge ferm așa-numitul memorandum de pace prezentat de Rusia. Autoritățile de la Kiev consideră aceste propuneri drept „ultimatumuri” nerealiste, care nu pot constitui baza unei păci durabile. Kievul subliniază că o pace durabilă nu poate fi construită pe baza condițiilor impuse de agresor și atrage atenția că Rusia nu a oferit niciun răspuns la propunerile constructive formulate anterior de partea ucraineană, inclusiv privind încetarea necondiționată a focului timp de 30 de zile.
Verifică sursele:
