Atacul cibernetic asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova, în urma căruia au fost furate datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni, ar putea deveni un instrument de război informațional și de manipulare electorală, avertizează președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning din România, fost consilier prezidențial pe probleme de Securitate, Iulian Chifu, într-un interviu pentru Veridica. În opinia sa, informațiile compromise pot fi utilizate pentru furt de identitate, fraude financiare și crearea unor conturi false pe rețelele sociale, care să amplifice campanii de dezinformare. Expertul a avertizat și asupra vulnerabilităților Republicii Moldova în domeniul apărării, în special în contextul incidentelor repetate cu drone și rachete. Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare cibernetică și antiaeriană și să aprofundeze cooperarea cu România, Ucraina și Uniunea Europeană pentru a face față amenințărilor hibride și riscurilor de securitate, a subliniat Iulian Chifu.
Datele furate pot alimenta războiul informațional și furtul de identitate
VERIDICA: Din perspectiva securității naționale, cât de grav este atacul cibernetic asupra sistemelor guvernamentale, în urma căruia datele a 750.000 de cetățeni au fost furate? În ce măsură acest incident poate fi privit nu doar ca o infracțiune informatică, ci și ca o componentă a războiului hibrid împotriva Republicii Moldova?
IULIAN CHIFU: Evident, compromiterea datelor personale este o componentă a războiului hibrid, în special prin ceea ce se poate face ulterior cu aceste date.
Care pot fi consecințele? Impactul nu este imediat; îl vom vedea în timp. Unul dintre cele mai simple exemple este crearea unor conturi pe rețelele sociale folosind identitățile unor persoane reale. Aceste conturi pot trece mai ușor de filtrele platformelor, deoarece sunt asociate cu oameni reali și cu identități autentice. Ulterior, ele pot fi folosite în campanii de amplificare a mesajelor și de dezinformare, ca parte a războiului cognitiv și informațional. Acesta ar fi, să spunem, nivelul cel mai simplu al problemei.
La un nivel mai grav, putem vorbi despre furtul de identitate, compromiterea datelor personale și utilizarea acestora în diverse scopuri. Exemplul pe care îl dau cel mai des este cel al unei femei de origine finlandeză pe care am întâlnit-o la summitul NATO de la Varșovia. La vremea respectivă, ea investigase activitatea așa-numitei fabrici de troli din Sankt Petersburg, asociată cu Evgheni Prigojin, și contribuise la dezvăluirea modului în care aceasta funcționa. Organizația era cunoscută atunci sub numele de Agenția de Cercetare a Internetului. Ca urmare a dezvăluirilor pe care le-a făcut, Agenția de Cercetare a Internetului i-a furat identitatea și i-a atribuit identități false. I-au fost puse în cârcă tot felul de fapte, iar numele ei ar fi fost asociat, inclusiv în evidențele internaționale, cu acuzații de prostituție, trafic de droguri și alte infracțiuni pe care Rusia le-ar fi putut inventa pentru a o compromite.
Consecințele au fost atât de grave, încât a fost nevoită să-și construiască o identitate nouă, de la zero. La momentul întâlnirii noastre, situația dura deja de doi ani. Practic, a trebuit să o ia de la capăt. A fost nevoită să renunțe la tot ce realizase până atunci, inclusiv la documentele de studii și la alte acte, practic, la tot ceea ce construise în viața ei până în momentul în care a fost vizată de acest atac.
Prin urmare, furtul de identitate în mediul digital poate avea consecințe enorme. Te poți trezi asociat cu acte teroriste sau implicat în diverse activități ilegale, în diferite părți ale lumii în care nu ai fost niciodată.
Cine se află în spatele atacului? Investigația tehnică este esențială
VERIDICA: În cazul Republicii Moldova, ce credeți că au urmărit acești atacatori?
IULIAN CHIFU: Vom afla în timp, pe măsură ce aceste date vor fi utilizate. Ele pot fi folosite pentru a fura bani, pentru a bloca diferite site-uri sau în multe alte scopuri, așa că nu are sens să speculăm deocamdată.
Trebuie însă subliniat că, potrivit informațiilor prezentate în Consiliul Suprem de Securitate, în acest caz ar fi existat o combinație între accesul la sistem și utilizarea inteligenței artificiale. Trebuie spus că inteligența artificială poate contribui la spargerea multor coduri, dar, aproape întotdeauna, trebuie să existe și o componentă umană. Cineva poate să nu fi actualizat antivirusul sau un program, să fi utilizat sistemul în mod neglijent, să fi lăsat anumite vulnerabilități neacoperite sau să-și fi divulgat parola.
Există mai multe modalități prin care o persoană cu acces legitim la un sistem, dar care acționează neglijent, poate facilita pătrunderea în acesta. Astfel, atacatorii pot ajunge să utilizeze date de autentificare valide pentru a accesa sistemul.
Totuși, repet, deocamdată speculăm. Numai o investigație tehnică — și există puțini specialiști și puține instituții capabile să o realizeze — poate stabili cum s-a produs accesul neautorizat și unde a apărut deficiența. Nu este suficientă o anchetă cu miză politică sau una desfășurată în Parlament. Nu știu câți parlamentari pot să analizeze codul-sursă și să stabilească ce interferențe au avut loc, cum s-au produs și așa mai departe.
Nu cred că Republica Moldova dispune de capacitatea necesară pentru a evalua un asemenea atac informatic. Dacă există astfel de capacități, este foarte bine. În orice caz, incidentul trage un semnal de alarmă în privința capacității de a proteja datele și de a utiliza în mod corespunzător infrastructura informatică.
Este bine să fii printre primii în materie de digitalizare, dar, dacă educația și igiena digitală sunt la un nivel foarte scăzut, acest lucru devine o problemă.
Datele compromise pot amplifica riscurile de manipulare electorală
VERIDICA: Premierul Vasile Tofan a declarat că este investigată inclusiv posibila implicare a unor actori statali străini în acest atac cibernetic. Ar avea legătură aceste atacuri cu ancheta pe care a declanșat-o Republica Moldova în privința gigantului IT Yandex, pentru a vedea câte dintre datele colectate din țara noastră ajung în Rusia?
IULIAN CHIFU: Nivelul de sofisticare și utilizarea inteligenței artificiale sugerează implicarea unui actor cu resurse și capabilități avansate, fie un stat, fie o companie multinațională care dispune de astfel de tehnologii.
Este puțin probabil ca, în acest moment, să putem stabili cu certitudine cine se află în spatele atacului. Într-o măsură mai mică, nu poate fi exclusă nici posibilitatea implicării unei mari companii globale.
Dacă ar fi să fac o presupunere, aș spune că este vorba despre un grup de hackeri care a acționat cu finanțarea unui stat și a beneficiat de capabilități de acest tip, puse la dispoziție la nivel statal pentru a sparge sisteme informatice, a identifica vulnerabilități și a desfășura operațiuni ofensive în spațiul cibernetic. Atacul ar fi vizat, de asemenea, o persoană implicată în gestionarea legitimă și legală a acestor date.
VERIDICA: Înaintea acestui atac, Serviciul de Informații și Securitate avertizase că serviciile secrete rusești ar colecta date despre cetățenii Republicii Moldova, inclusiv prin compromiterea serverelor, în contextul viitoarelor alegeri. Avem alegeri importante în Găgăuzia, vom avea alegeri locale anul viitor. În ce măsură această breșă de securitate poate compromite procesele democratice?
IULIAN CHIFU: În mică măsură, în schimb, aceste date pot fi utilizate pentru a amplifica semnificativ impactul războiului cognitiv-informațional. Atunci când cunoști date despre persoanele cărora te adresezi cu mesaje de dezinformare, poți adapta aceste mesaje la așteptările, dorințele, înclinațiile și interesele lor.
Am învățat acest lucru în urma atacului asupra României, când Rusia a încercat să influențeze alegerea celei mai importante funcții în stat și a propulsat o persoană aproape necunoscută, care a ajuns la 22,3% din voturi după primul tur. Desigur, acest lucru a presupus mobilizarea unor resurse considerabile, inclusiv digitale și umane.
Același mecanism ar putea fi utilizat și aici. S-a învățat cum să fie recrutați oameni și cum să fie folosiți în diferite contexte. Odată ce ai reușit să extragi o bază mare de date, poți să sortezi informațiile în funcție de profilul persoanelor și, cu ajutorul inteligenței artificiale, să le clasifici în funcție de interese, preocupări, înclinații și tipologii comportamentale.
În trecut, astfel de metode erau asociate cu Cambridge Analytica, în ceea ce am putea numi a treia generație a războiului informațional. Astăzi, cu ajutorul inteligenței artificiale, poți analiza baze de date care cuprind inclusiv 750.000 de persoane. Ulterior, fiecăreia i-ar putea fi direcționate reclame, postări sau mesaje transmise prin intermediul prietenilor de pe Facebook, Instagram, Telegram și alte platforme. Astfel, fiecare persoană ar putea fi vizată, la momentul potrivit, cu informații adaptate profilului său, în scopul influențării votului și al alterării voinței individuale.
Da, acesta este un scenariu la care ne putem aștepta. Dar, repet, deocamdată suntem în faza speculațiilor, deoarece nu cunoaștem natura ingerinței, actorul implicat și, evident, interesele și obiectivele în vederea cărora ar putea fi utilizate aceste date.
Atacurile cibernetice, o amenințare globală
VERIDICA: Atacuri cibernetice de amploare au fost raportate și în alte state din regiune, inclusiv în Letonia și Estonia. În ce măsură atacul asupra Republicii Moldova ar putea fi parte a unei campanii regionale coordonate?
IULIAN CHIFU: Astfel de operațiuni au loc peste tot în lume. Dacă Federația Rusă vizează anumite țări, în special din Europa, China colectează date din întreaga lume. China a construit dosare individuale nu doar pentru cei 1,3 miliarde de locuitori ai săi, ci și pentru oamenii din întreaga lume pe care a reușit să-i identifice și despre care a putut colecta informații privind activitatea online, opiniile, înclinațiile, dorințele și interesele lor.
Toate datele pe care a reușit să le colecteze au fost incluse în dosare electronice individuale, alcătuite pentru fiecare persoană despre care a putut obține informații.
Investigația tehnică și prevenirea unor atacuri similare
VERIDICA: Înțelegem că acesta este abia începutul acestui război cibernetic pentru Republica Moldova. Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău în primul rând acum, în această situație?
IULIAN CHIFU: Întâi de toate, trebuie angajate capabilități care să poată stabili cu exactitate cum s-a produs atacul și despre ce tip de incident este vorba.
Aceste lucruri sunt foarte importante, în primul rând, pentru prevenție — pentru a bloca posibilitatea producerii unor atacuri similare în viitor. Dar sunt relevante și pentru a preveni utilizarea datelor compromise în anumite domenii.
De exemplu, dacă o persoană este contactată de o bancă sau de o altă instituție printr-un mesaj în care i se solicită resetarea unei parole sau furnizarea unor date, iar instituția constată că acea persoană figurează într-o bază de date compromisă, acest lucru ar trebui să ridice semne de întrebare suplimentare. Într-o asemenea situație, este necesară verificarea directă a identității persoanei și utilizarea unor canale sigure de comunicare. Există multiple modalități prin care astfel de date pot fi protejate și utilizate pentru prevenirea unor fraude.
Dar, repet, nu are sens să mergem mai departe cu speculațiile. Trebuie să așteptăm informațiile prezentate de Consiliul Suprem de Securitate, rezultatele unei investigații tehnice reale și comunicarea oficială privind ceea ce s-a întâmplat. Abia ulterior vom putea avea o imagine mai clară asupra modului în care s-a produs atacul și a motivelor din spatele acestuia.
Cooperarea internațională, esențială pentru identificarea atacatorilor
VERIDICA: Cu cine ar trebui să colaboreze îndeaproape Republica Moldova pentru a afla adevărul și pentru a identifica atacatorii? Cât de important este schimbul de informații între vecini — Republica Moldova, Ucraina și România?
IULIAN CHIFU: În primul rând, trebuie spus foarte clar că, în domeniul cibernetic, nu este vorba despre vecinătate. Toată lumea este vecină cu toată lumea, deoarece vorbim despre spațiul virtual, nu despre cel geografic.
Cel mai important este să te adresezi celor care au capacitatea de a investiga asemenea incidente. În acest sens, am convingerea că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) din România a fost informat, la fel ca și alte instituții românești care se ocupă de securitatea cibernetică. Acestea ar putea contribui la desfășurarea unei investigații de la distanță, însă este necesară solicitarea și autorizarea din partea statului în cauză.
Pot contribui la investigație și cei care au construit platforma pentru statul Republica Moldova, precum și cei care asigură în prezent întreținerea și protecția rețelei. Cu siguranță, și aceștia pot avea un rol în investigarea incidentului, în funcție de responsabilitățile pe care le au și de accesul la informațiile tehnice relevante. Probabil că aceste aspecte au fost prevăzute și în documentația licitației prin care a fost atribuit un proiect de asemenea amploare companiilor care au construit platforma.
Așadar, acestea sunt principalele direcții de acțiune. Dar, încă o dată, este vorba atât despre activitatea procurorilor, cât și despre investigația tehnică. Specialiștii știu cel mai bine cum trebuie să procedeze.
Cooperarea cu Ucraina pentru avertizare timpurie și apărare antiaeriană
VERIDICA: Am vorbit despre securitatea datelor și vulnerabilitățile din spațiul cibernetic. Să trecem acum la o altă dimensiune a securității Republicii Moldova: protejarea spațiului aerian, în condițiile incidentelor repetate cu drone. Republica Moldova și Ucraina au semnat un acord bilateral de cooperare tehnico-militară, care oferă cadrul pentru valorificarea experienței și tehnologiilor ucrainene. Ce schimbare strategică indică semnarea acestui acord cu Ucraina și în ce măsură arată faptul că autoritățile de la Chișinău înțeleg că securitatea Republicii Moldova nu mai poate fi abordată separat de evoluțiile militare din Ucraina?
IULIAN CHIFU: Nu cred că și-au propus să acționeze singuri, în primul rând pentru că nu au capabilitățile necesare. De exemplu, în domeniul dronelor și al rachetelor care survolează spațiul aerian, este foarte important să existe un schimb de informații care să permită avertizarea timpurie atunci când se apropie roiuri de drone sau când este iminent un atac în regiune. Acest lucru poate fi realizat inclusiv prin schimburi de informații la nivel militar.
Există, desigur, și alte aspecte importante. Unul dintre cele mai urmărite obiective de către state este accesul la sistemele de apărare antiaeriană și antidronă dezvoltate de Ucraina și utilizate pe scară largă. De ce? Pentru că aceste sisteme pot integra inteligența artificială antrenată pe date provenite din situații reale de luptă. Ucraina dispune de o experiență operațională unică, acumulată în condițiile atacurilor zilnice cu sute de drone și rachete.
În consecință, baza de date folosită pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială care sprijină detectarea și interceptarea dronelor și a altor amenințări aeriene reprezintă un avantaj important al Ucrainei. Această experiență și aceste tehnologii ar putea deveni deosebit de valoroase dacă ar putea fi adaptate și utilizate pe scară mai largă.
Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a exporta sau de a transfera anumite tehnologii. În același timp, există și alte forme de cooperare care pot contribui la consolidarea capacității Republicii Moldova de a-și proteja spațiul aerian și de a se apăra împotriva dronelor și rachetelor care ajung dincolo de granițele Ucrainei.
Războiul nu se oprește la frontierele fizice ale statelor. Efectele sale se resimt și în România, în statele baltice și în Polonia, precum și în alte țări aflate în imediata vecinătate a zonei de conflict.
Rusia ar putea exploata acordul pentru a alimenta dezinformarea
VERIDICA: Cum credeți că va trata Rusia acest acord? Cât de probabil este ca Moscova să exploateze politic și informațional acest acord pentru a alimenta temerile privind implicarea Republicii Moldova în război și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a preveni transformarea cooperării defensive într-un pretext pentru noi presiuni?
IULIAN CHIFU: Ce treabă are Moscova cu decizia mea suverană de a încheia un acord cu altcineva? Am văzut pe aici niște proxy-uri ale Moscovei care făceau gălăgie.
Ceea ce spune Moscova ne interesează prea puțin, spre deloc, în mod direct, în condițiile în care Federația Rusă lansează declarații ostile Republicii Moldova prin diferite canale. O face inclusiv Maria Zaharova, reprezentanta Ministerului rus de Externe, dar și alți oficiali. De exemplu, șeful FSB afirmă că Republica Moldova nu este un stat autentic, că nu este autonomă și că nu funcționează.
În acest context, se explică și de ce ambasadorul Federației Ruse la Chișinău nu a putut fi acreditat până la capăt: scrisorile sale de acreditare nu au fost primite de președinta Republicii Moldova. El a rămas doar cu copiile scrisorilor depuse la Ministerul Afacerilor Externe, în condițiile în care Federația Rusă desfășoară aproape zilnic acțiuni de agresiune hibridă împotriva Republicii Moldova.
Ce ar putea face Federația Rusă? Ar putea exploata acest subiect pentru a dezinforma populația. Ce ar trebui să facă Chișinăul pentru a preveni asemenea campanii de dezinformare? Să explice public elementele care pot fi făcute cunoscute. Ceea ce facem noi acum face parte dintr-un asemenea proces: apelăm la experți care să explice populației despre ce este vorba și să arate că nu este o chestiune ascunsă.
În ceea ce-i privește pe cei care lansează atacuri de pe aici, am mai văzut declarații despre presupuse fabrici de drone în care s-ar instala tavane false și tot felul de alte aberații. Astfel de exemple ar trebui să scoată în evidență lipsa de credibilitate a atacurilor lansate pe aceste teme.
Inacțiunea, principalul risc pentru securitatea Republicii Moldova
VERIDICA: Care sunt cele mai mari riscuri? Riscurile dezinformării din partea Federației Ruse, dar și ale unor deputați din opoziția de la Chișinău, ori riscurile inacțiunii în asemenea cazuri?
IULIAN CHIFU: Întotdeauna, riscul principal este cel al inacțiunii, iar aceasta este condamnabilă pe toate planurile. Potrivit Constituției, statul Republica Moldova are responsabilitatea de a-și proteja cetățenii și teritoriul, inclusiv spațiul aerian.
Sigur că nu poți proteja totul. Nu există o ecranare absolută și nici o securizare completă a unui spațiu, oriunde s-ar afla acesta. Dacă aveți îndoieli, uitați-vă la Moscova: în pofida existenței mai multor linii succesive de apărare, dronele reușesc să pătrundă în spațiul aerian al Moscovei, al Sankt-Petersburgului și al altor zone și să lovească ținte. Prin urmare, capacitatea de a proteja un spațiu în totalitate nu există. Acesta este un fapt.
În consecință, trebuie să avem și alte instrumente care să asigure o descurajare credibilă. Uniunea Europeană a venit cu soluții alternative de descurajare, inclusiv prin pedepsirea agresorului și prin capacități de lovire la mare distanță, în adâncimea teritoriului advers (deep strike).
Pe 23 octombrie a.c. a fost publicat un raport al Uniunii Europene privind apărarea împotriva războiului hibrid al Rusiei. Este un document de referință. Până acum, știam și aveam consemnat în documente și declarații publice faptul că Rusia reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa Uniunii Europene. Însă acum se vorbește explicit despre război. Suntem în război. Sigur, este vorba despre un război hibrid, dar tot război este. Acesta poate avea și o componentă cinetică: poate răni și ucide oameni și poate provoca distrugeri. Este suficient ca o asemenea dronă să se prăbușească, iar încărcătura explozivă pe care o transportă să detoneze într-o zonă locuită.
Din punct de vedere statistic, situația este relevantă și pentru România. În mod paradoxal, în 2026, Germania a fost țara cea mai afectată de asemenea atacuri, nu statele aflate pe prima linie a confruntării.
Este vorba despre manifestări diverse ale amenințării: de la subversiune, incendieri și spionaj până la tentative de asasinat sau asasinate care vizează personalități publice, precum și operațiuni de război cognitiv și informațional. Toate aceste forme de agresiune sunt deja prezente și au fost utilizate împotriva Germaniei. Nu mai vorbim despre faptul că asemenea acțiuni sunt desfășurate pe întregul flanc estic al NATO, împotriva statelor aflate în prima linie, și au loc în fiecare zi și în Republica Moldova.
Lecțiile războiului din Ucraina și dezvoltarea capacităților proprii
VERIDICA: Cum ar putea fi construită o cooperare care să transforme experiența ucraineană în beneficii concrete pentru securitatea Republicii Moldova?
IULIAN CHIFU: Acest lucru poate fi realizat printr-o relație directă între cele două state. Am convingerea că există prevederi în acest sens în acordul militar bilateral. Este foarte important ca Republica Moldova să preia lecțiile învățate de Ucraina, să încerce să le aplice în propriul sistem de apărare și să pregătească militari capabili să lupte într-un război al secolului XXI, valorificând experiența unui vecin care a trecut printr-un asemenea conflict și continuă să se confrunte cu el. Acesta este un lucru esențial.
Înainte de a ajunge la acorduri trilaterale, să ne amintim că au existat state care au cerut garanții de securitate din partea tuturor: Statele Unite, Uniunea Europeană și chiar Rusia. Sigur, aceasta este o glumă proastă. Garanțiile de securitate presupun bani, resurse și interese comune. A solicita altor state să te apere nu este cea mai clară dovadă că ești capabil să-ți asiguri singur securitatea și să-ți dezvolți propriile capabilități.
Repet, contribuția proprie contează foarte mult. Nimeni nu este absurd încât să-i ceară Republicii Moldova să investească sume uriașe și să facă minuni. De altfel, neutralitatea este foarte costisitoare. Elveția este unul dintre statele care investesc semnificativ în securitate și apărare raportat la numărul de locuitori, deși se află în centrul Europei, într-un mediu de securitate în care beneficiază de protecția oferită de NATO și de statele europene, cel puțin în ceea ce privește amenințările militare convenționale.
Republica Moldova se află la marginea Europei și, tocmai din cauza poziției sale geografice, trebuie să acorde o atenție deosebită amenințărilor fizice care o pot viza.
