Regimul oligarhic construit cu migală de către Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova începând cu anul 2009, care și-a atins apogeul în anii 2016-2019 prin instituirea „statului captiv”, a fost decapitat la 14 iunie 2019 prin fuga lui Plahotniuc (și a lui Ilan Șor) peste hotare. Însă influența elementelor oligarhice asupra vieții politice moldovenești a fost redusă substanțial doi ani mai târziu, în urma victoriilor electorale obținute de PAS în scrutinele din 2020-2021. Înfrânte, dar nu răpuse, elementele oligarhice moldovenești, între timp ajunse în slujba Moscovei, s-au activizat vizibil în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Intenția lor este clară – să revină după 28 septembrie, într-o formulă sau alta, la guvernarea Republicii Moldova.
Revenirea în prim-plan a lui Plahotniuc în viața politică moldovenească
Fără doar și poate, reținerea lui Plahotniuc de către autoritățile grecești a marcat profund începutul perioadei electorale în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Pentru câteva zile, spațiul public din Republica Moldova a fost inundat de comentarii despre reținerea lui Plahotniuc. S-a reliefat clar un curent de opinie, format cu precădere din persoane afiliate grupului Șor, care insista pe ideea că, de fapt, reținerea oligarhului fugar de 6 ani ar fi o reîntoarcere regizată a acestuia în Republica Moldova sub forma de extrădare. Reprezentanții partidului de guvernământ, dimpotrivă, au prezentat reținerea lui Plahotniuc în Grecia drept o mare victorie a justiției moldovenești reformate.
Întoarcerea benevolă în Republica Moldova este alimentată de către însuși Plahotniuc. La scurt timp după ce a fost reținut la Atena, el și-a creat profil pe facebook (și pe alte rețele sociale), pe care a făcut mai multe postări. Pe scurt, Plahotniuc spune că în curând se va reîntoarce în Republica Moldova. Însă cel mai important este că, pe lângă vorbe, Plahotniuc a depus într-adevăr o cerere către autoritățile elene prin care „acceptă necondiționat” să fie extrădat în Republica Moldova, cerere acceptată de instanța de judecată din Grecia.
Decizia finală de extrădare a lui Plahotniuc urmează a fi luată de către Ministerul elen de Justiție, care, după cum ne spun juriștii, urmează a fi una formală. Deși Plahotniuc încearcă să convingă pe toată lumea că el s-a predat benevol autorităților elene pentru a fi extrădat ulterior în Republica Moldova, lucrurile nu stau nici pe departe așa.
În urma perchezițiilor efectuate de către anchetatorii greci la vila închiriată de Plahotniuc în Saronida au fost găsiți bani, echipamente electronice, ceasuri de lux și acte false (21 la număr, cu 7 identități). O persoană care se pregătește să se predea din propria inițiativă, nu lasă la suprafață atâtea probe care ar putea duce la deschiderea unor noi dosare pe numele lui, inclusiv de către autoritățile elene (pentru identitate falsă și nedeclararea banilor).
Dacă Plahotniuc și-ar fi dorit într-adevăr întoarcerea în Republica Moldova, el s-ar fi prezentat la aeroport cu pașaportul moldovenesc, lichidându-și (ascunzându-și) din timp actele false. Însă el a încercat să iasă din Grecia cu un document fals (pe numele unui cetățean rus, Stanislav Kirsanov), însoțit de bodyguard și amantă. Cel mai probabil, destinația lui urma să fie Rusia, de unde urma să se implice în alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Despre activarea din ultimul an al lui Plahotniuc există mai multe mărturii. Investigațiile jurnalistice au relatat, cu dovezi clare, că începând din iunie 2024 până în aprilie 2025, el a fost, sub o altă identitate, de mai multe ori în Rusia (și chiar în Belarus) unde s-a întâlnit cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului de cabinet al lui Vladimir Putin. Scopul vizitelor lui Plahotniuc în Rusia este lesne de înțeles – implicarea lui în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv prin cei care i-au rămas credincioși, ajunși în mai multe partide politice. Spre exemplu, din Partidul Nostru sunt implicați în actualul scrutin, în calitate de consultanți, câțiva dintre consilierii săi cei mai apropiați.
Odată reținut, Plahotniuc trebuie să acționeze acum pe cont propriu. Pentru a nu rămâne izolat în detenție în Grecia și pentru a putea influența procesul electoral din Republica Moldova, el cerut să fie extrădat în Republica Moldova. Între timp, pentru a avea marjă de acțiune politică, Plahotniuc i-a reactivat pe cei mai fideli oameni rămași în Republica Moldova prin intermediul Partidului Democrat Modern
Scenariul rus de destabilizare a situației social-politice în timpul alegerilor prin Șor
Judecătoria Buiucani, la 5 august 2025, a condamnat-o Evghenia Guțul, bașcanul autonomei găgăuze, la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor, declarat neconstituțional în iunie 2023. Paradoxal, dar această decizie, în actualul context electoral din Republica Moldova, le convine mai mult lui Șor și geostrategiilor ruși de la Kremlin, decât dacă ea ar fi fost achitată.
Evghenia Guțul a fost o unealtă docilă în mâinile oligarhului Ilan Șor de la începutul implicării sale în politică. Inițial, în calitate de secretar al Partidului Șor, implicată direct în finanțarea ilegală a partidului, iar ulterior ca bașcan. Relația complicată dintre Chișinău și Comrat, alimentată și mai mult de Rusia prin intermediul lui Șor, a scos-o în prim-plan pe Guțul, căreia propagandiștii ruși au început „să-i deseneze” imaginea de luptătoare cu „regimul Sandu-PAS” pentru apărarea drepturilor autonomiei găgăuze.
Principala narațiune a propagandei ruse din ultimii ani este accea că acțiunile președintelui Maia Sandu și a guvernului proeuropean de la Chișinău ar fi antidemocratice. Pentru a convinge populația din Republica Moldova de asta, acuză puterea politică de la Chișinău de „lipsa democrației”, „instaurarea cenzurii”, „reprimarea opoziției”, „controlul justiției”, „fraudarea alegerilor” etc.
Acuzațiile de derapaj antidemocratic s-au intensificat după alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului trecut, în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Condamnarea lui Guțul reprezintă un prilej perfect pentru propagandiștii ruși de a o victimiza, insinuând că actuala guvernare de la Chișinău încalcă în mod cinic (s-a insistat mult pe statutul de mamă de copii minori a lui Guțul) normele democratice elementare. În plus, condamnarea lui Guțul mai este și un pretext excelent pentru Șor de a încerca să tensioneze situația social-politică în Republica Moldova în timpul alegerilor.
Acuze dure, la unison, la adresa conducerii Republicii Moldova, prin mesaje de susținere pentru Guțul au venit, atât direct de la Moscova (Peskov, Zaharova, Simonian și alții), pe alocuri chiar cu amenințări, cât și de la partidele de stânga și centru – PSRM, PCRM, Partidul „Inima Moldovei”, Partidul „Viitorul Moldovei”, Blocul „Alternativa” și partidele din „rețeaua Șor”. Toate acuzațiile prezentau puterea politică de la Chișinău în cele mai odioase culori, chemând societatea la ample proteste. Mesajul propagandei ruse este că societatea moldovenească „fierbe” de atâta nedreptate din partea guvernării proeuropene.
Șor a venit cu propunerea de a-i plăti cu 3 mii de dolari pe cei care vor ieși la proteste în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului începând cu data de 16 august. Chemarea lui Șor este o provocare pe față la adresa instituțiilor statului, instigând poliția la insubordonare și cetățenii la revoltă.
Concluzii
Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 sunt de o importanță vitală nu doar pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru viitorul oligarhiei moldovenești. O victorie a forțelor politice proeuropene ar putea fi o lovitură grea aplicată grupărilor oligarhice, existând posibilitatea ca influența acestora în următorii patru ani să se reducă considerabil.
Șor și Plahotniuc sunt politicieni fără scrupule, gata să îndeplinească orice ordine venite de la Moscova. Șor a demonstrat-o în dese rânduri, executând cele mai odioase comenzi contra Republicii Moldova venite de la diverse cercuri de la Kremlin. Plahotniuc urma să-și demonstreze devotamentul față Moscova, iar modul în care negocia în iunie 2019 cu Dodon federalizarea „camuflată a Republicii Moldova”, arată că, pentru a-și salva pielea, ar fi gata de orice.
Reținerea lui Plahotniuc a zădărnicit nu doar planurile acestuia, dar și pe cele ale Kremlinului. Cu toate acestea, prin intermediul lui Șor, Plahotniuc, chiar și din penitenciar, va avea posibilitatea să comunice cu Moscova (ceea ce ar fost mai dificil din închisoare din Grecia). Pe de altă parte, nu putem exclude, că în stilul caracteristic, Plahotniuc va încerca să joace din nou pe cont propriu la „două capete” – și cu Rusia, și cu Occidentul.
