Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
Implicarea masivă a Rusiei în alegeri
Rusia a mizat geopolitic pe alegerile parlamentare din Republica Moldova. De aceea, interferența sa în procesul electoral a fost fără precedent. Scopul Rusiei a fost ca scrutinul să decurgă într-o atmosferă tensionată pentru ca să pună presiune maximă asupra guvernării. Kremlinul nu și-a dorit dezbateri între partidele politice despre ce s-a reușit și ce nu s-a realizat în Republica Moldova în ultimii patru ani și ce urmează de făcut pe durata următorului mandat legislativ ca statul nostru să ajungă unul democrat și prosper.
Dimpotrivă, Kremlinul a încercat să tensioneze situația politică internă pentru a demonstra că „totul este rău” și că trebuie schimbată radical direcția de dezvoltare aleasă de Chișinău – dinspre Vest spre Est. Pentru a incendia atmosfera internă din Republica Moldova, Rusia a folosit partide politice, entități informale și chiar unități teritorial-administrative pe care le controlează direct (regiunea transnistreană) și indirect (UTA Găgăuzia).
Moscova a operat față de Chișinău un limbaj advers, licențios și manipulator. Partidele politice moldovenești pro-ruse au devenit „cutii de rezonanță” care au răspândit narațiunile rusești false și manipulatorii la adresa Republicii Moldova și a Uniunii Europene, dar și a României și Ucrainei.
Entitățile informale, controlate și dirijate de Șor, au avut sarcina de a destabiliza situația social-politică prin acțiuni stradale, simulând proteste și organizând provocări la adresa ordinii publice. La mijlocul lunii august, în preajma sărbătorilor naționale, Șor a încercat să organizeze un așa-zis protest de stradă, intenționând inițial să ocupe Piața Marii Adunări Naționale, iar ulterior încercând să blocheze peronul gării feroviare cu mai multe corturi instalate de către oamenii săi. Pentru a spori numărul protestatarilor, Șor a promis fiecăruia care va participa la aceste acțiuni câte 3000 de dolari pe lună.
Investigațiile jurnalistice făcute pe parcursul campaniei electorale a arătat clar modul în care Kremlinul, prin intermediul „rețelei Șor”, a creat sute de conturi cu identități false pentru a răspândi narațiunile propagandistice rusești pe TikTok și Facebook. Operatorii acestor conturi și identități false, instruiți online de experți în tehnologii politice ruși, își coordonau acțiunile comunicând prin grupuri și canale secrete de Telegram pentru ca prin rețelele sociale, aplicând anumiți algoritmi, să obțină un impact cât mai mare în mediul online. Aceste acțiuni urmăreau să submineze încrederea în autoritățile moldovenești, să discrediteze instituțiile democratice europene și să crească simpatia pentru Moscova.
Ce înseamnă victoria forțelor proeuropene pe plan extern?
Importanța geostrategică a votului proeuropean din 28 septembrie a.c. este una foarte mare. În primul rând, prin alegerea unei puteri proeuropene la Chișinău au fost blocate tentativele Rusiei de a transforma Republica Moldova în „cap de pod” pentru destabilizarea situației geopolitice în întreg sud-estul Europei. Cu o conducere pro-rusă la Chișinău, Rusia și-ar fi sporit capacitățile de a organiza provocări și amenințări hibride în zona extinsă a bazinului nord-vestic al Mării Negre.
În al doilea rând, menținerea Republica Moldova pe orbita europeană este extrem de importantă în contextul războiului din Ucraina. Intențiile inițiale ale Rusiei, când a atacat statul ucrainean la 24 februarie 2022, după cum se știe, au fost de a lua sub control întregul litoral nordic al Mării Negre. Regiunea transnistreană controlată de către Moscova trebuia să fie folosită pentru a ataca din spate Ucraina, în regiunea Odessa. Până la urmă, incapacitatea trupelor ruse de a se apropia de Odessa și potențialul redus al regimului de la Tiraspol, au protejat regiunea transnistreană de implicare în război. Kievul percepe stânga Nistrului, încă din 2014, drept o amenințare la adresa securității sale. În momentul în care un guvern loial Moscovei s-ar fi instaurat la Chișinău, Ucraina imediat ar fi perceput întreaga Republică Moldova ca pe o amenințare, și ar fi tratat-o ca atare.
În al treilea rând, nu mai puțin important, succesul forțelor proeuropene din Republica Moldova este o victorie și pentru Uniunea Europeană. Războiul din Ucraina, pe lângă aspectele lui militare, are și o componentă ideologică. Mai exact, el reprezintă un asalt al modului autoritar de organizare a societății asupra modelului statal democratic de tip occidental. Uniunea Europeană a investit (și încă investește) foarte mult în Republica Moldova pentru ca statul nostru, deficitar, să ajungă a fi o democrație veritabilă. Republica Moldova ar putea fi un model de stat care a reușit să iasă din mlaștina „zonei gri” a geopoliticii și să se integreze în spațiul democratic european.
Și, nu în ultimul rând, menținerea Republicii Moldova pe direcția europeană este de importanță strategică și pentru România. Relația bilaterală moldo-română și-a găsit cadența odată cu semnarea în anul 2010 a parteneriatului strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova, parteneriat care poate fi asigurat doar prin existența unui guvern proeuropean la Chișinău. România a ajutat foarte mult Republica Moldova, atât prin a face lobby insistent la nivel diplomatic pentru cauza europeană a Chișinăului, cât și prin a o ajuta să reziste în războiul hibrid contra Rusiei. Un guvern pro-rus la cârma în stânga Prutului ar fi creat mari perturbări în funcționalitatea organică a relației speciale dintre cele două state românești.
Concluzii
Rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c. a blocat tentativele Rusiei de a influența deciziile politice ale Chișinăului și, drept urmare, de a destabiliza situația regională folosind Republica Moldova în scopurile sale geopolitice. Cu certitudine, Rusia nu va ceda și va încerca în continuare să destabilizeze situația din Republica Moldova. E de presupus că în perioadă imediat următoare Kremlinul va refuza să recunoască legalitatea și legitimitatea scrutinului, încercând să provoace proteste prin intermediul partidelor pro-ruse.
Autoritățile de la Chișinău par fi pregătite pentru un astfel de scenariu. În plus, în societatea moldovenească nu există în prezent un sentiment de revoltă, de protest în masă pe care Rusia încearcă să-l activeze.
Trecând peste provocările rusești, rezultatul alegerilor din 28 septembrie a.c. este esențial prin faptul că menține deschisă calea spre reforme europene la Chișinău în perioada 2025-2029, perioadă care poate fi hotărâtoare și decisivă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Votul din 28 septembrie a.c. a legitimat cursul european, contestat mult de către Rusia după referendumul din 2024, și a consolidat credibilitatea partenerilor externi privind aspirațiile de aderare la UE ale Chișinăului.
