Alexandr Stoianoglo, împreună cu echipa sa, s-a alăturat Blocului „Alternativa”, alcătuit din Partidul Mișcarea Alternativa Națională, în frunte cu Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de Ion Chicu, și Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, prezidat de Mark Tkaciuk. Alexandr Stoianoglo și-a motivat demersul de a participa cu echipa sa la campania electorală pentru parlamentare din 28 septembrie 2025 prin faptul că peste 750.000 de cetățeni și-au dat votul pentru candidatura sa la prezidențialele din octombrie 2024.
Aservirea cercurilor oligarhice și pro-rusești
În timpul lansării blocului politic pe 31 ianuarie 2025, el a declarat că principala misiune a partenerilor săi politici este consolidarea societății moldovenești și construirea unui dialog cu toți cetățenii, indiferent de „categoriile sociale și naționale”. El a subliniat că Moldova are nevoie de o guvernare profesionistă bazată pe meritocrație, și nu pe loialitate politică. El își asumă lupta pentru justiție și echitate astfel încât fiecare cetățean să aibă încredere într-un viitor sigur în Republica Moldova. „Echitate” și „dreptate pentru toți” sunt cuvintele-cheie ale discursului său electoral, la care se adaugă mai nou dialogul cu toți cetățenii, încercând, probabil, să exploateze tensiunile dintre regiunea găgăuză, pro-rusă, controlată de organizația criminală „Șor”, și Guvernul pro-occidental de la Chișinău.
Însă nici în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale din 2024 și nici pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025, Alexadr Stoianoglo nu a scos niciun cuvânt despre lupta împotriva corupției și a oligarhilor. Presupusele sale decizii favorabile controversatului om de afaceri Veaceslav Platon luate atât în calitate de deputat, cât și de procuror general, precum indulgența cu care au fost gestionate în timpul mandatului său de șef al Procuraturii Generale dosarele de finanțare ilegală a PSRM îl plasează în grupul de suspecți aserviți cercurilor de interese oligarhice și pro-rusești. După obținerea statutului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană de către Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău au adoptat un plan de implementare a celor nouă recomandări formulate de Comisia Europeană. Din cele nouă condiții înaintate de Comisie, patru țin de reforma justiției, iar celelalte se referă la lupta împotriva corupției și lupta împotriva crimei organizate. Astfel, pentru a înainta pe calea integrării europene, Republica Moldova trebuie să asigure „deoligarhizarea”, prin eliminarea influenţei intereselor private în viaţa economică, politică și publică.
Pregătirea Laundromatului: Amendamentul cu bucluc
FOTO: Veaceslav Platon (sursa: zdg.md)
Alexandru Stoianoglo și-a început cariera politică în Partidul Democrat din Moldova (PDM). El a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi – 2009–2010 și 2010–2014. În 2021, Comisia pentru elucidarea circumstanțelor în care a fost comis Laundromatul (2010-2014), numit și „Spălătoria rusească”, l-a învinuit pe Stoianoglo că ar fi pus umărul la pregătirea cadrului legislativ ce ar fi permis scoaterea unor sume colosale de bani din Rusia și transferarea lor în jurisdicții off-shore prin intermediul sistemului bancar moldovenesc.
Prima fază a schemei a fost scoaterea a peste 22 de miliarde de dolari de pe conturile Moldindconbank pe care această instituție financiară le avea în 20 de bănci din Rusia. A doua fază a fost transferarea acestor bani în conturile a 20 de societăți anonime din circa 60 de state ale lumii. Totul a fost posibil după adoptarea de către 13 judecători moldoveni a unor ordonanțe ilegale. Potrivit Comisiei parlamentare, liderul comunității criminale responsabile de organizarea și aplicarea acestei scheme a fost Veaceslav Platon, cel care deținea atunci controlul asupra Moldindconbank.
Comisia legislativă l-a învinuit pe Stoianoglo de acceptarea unui amendament care a constituit unul dintre factorii ce au favorizat frauda de proporții. Pe 6 aprilie 2011, Comisia parlamentară de securitate națională, apărare și ordine publică, prezidată de Stoianoglo, a acceptat un amendament la articolul 14, alineatul 1 (2) la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor, care prevedea introducerea sintagmei „având efect suspensiv”. Introducerea sintagmei buclucașe în textul articolului menționat mai sus a făcut posibilă suspendarea deciziilor Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru efectuarea unor tranzacții suspectate ca frauduloase și, respectiv, finalizarea operațiunilor doar prin prezentarea unei copii a recursului înregistrat la Curtea de Apel prin care a fost contestată încheierea judecătorului de instrucție cu privire la sistarea tranzacției.
Esența infracțiunii imputate lui Alexandr Stoianoglo, în calitatea sa de președinte al Comisiei de securitate națională, apărare și ordine publică, a constat în faptul că a acceptat propunerea pentru această modificare de la directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul Centru Național Anticorupție, și nu din partea Guvernului. Președintele comisiei parlamentare avea dreptul să recepționeze amendamentul doar din partea Guvernului. În 2021, avocații lui Stoanoglo au respins această acuzație. Ei au argumentat că un deputat nu poate să fie tras la răspundere pentru voturile sau opiniile exprimate în timpul mandatului său. În răspunsul oferit comisiei parlamentare, în 2021, în timp ce exercita funcția de procuror general, Stoianoglo a spus că a aflat din presă despre Laundromat abia în 2017-2018. Fiind întrebat ce acțiuni a întreprins în calitatea de preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului pentru a preveni această schemă dubioasă, care a afectat foarte grav imagimea Republicii Moldova, el a afirmat că sectorul financiar-bancar nu a făcut parte din activitatea comisiei pe care a condus-o.
Cum a devenit Alexandr Stoianoglo procuror general
În 2019, după pierderea puterii de către Partidul Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, și instaurarea guvernării Blocului „Acum” - PSRM, Alexandr Stoianoglo a fost desemnat învingător al concursului pentru funcția de procuror general organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Până la urmă, concursul s-a lăsat cu scandal din cauza unor subterfugii la care au recurs unii membri ai juriului.
Mai întâi, pe 29 octombrie 2019, Ministerul Justiției a anunțat numele celor patru candidați rămași în cursa pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Pe 6 noiembrie, ministra de atunci a Justiției, Olesea Stamate, a declarat că anulează rezultatele concursului din cauza accesului insuficient al membrilor comisiei la unele informații legate de integritatea candidaților, precum și a aprecierii disproporționate a unor membri ai comisiei pentru unii candidați. Acest fapt ar fi viciat rezultatele finale ale competiției.
În aceeași zi, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noile modificări la Legea Procuraturii. Potrivit acestora, în locul comisiei de concurs, prim-ministrul, funcție deținută atunci de Maia Sandu, ar fi cel care selectează lista scurtă pentru înaintarea către Consiliul Superior al Procurorilor. Demersul Guvernului a servit ca motiv pentru socialiști să înainteze moțiunea de cenzură votată de deputații socialiști și democrați. După înlăturarea de la guvernare a Blocului „Acum” și a Guvernului condus de Maia Sandu, președintele Igor Dodon a semnat decretul privind numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general.
Activitatea în funcție de procuror general
În timpul mandatului său de procuror general, Alexandr Stoianoglo a fost suspectat de loialitate față de oligarhul Veaceslav Platon și de indulgență față de acțiunile presupus ilegale ale socialiștilor în frunte cu pro-rusul Igor Dodon.
Vom începe cu dosarul în baza căruia autoritățile Republicii Moldova au solicitat extrădarea lui Veaceslav Platon din Marea Britanie – Laundromantul. În decembrie 2020, Alexandr Stoianoglo i-a declarat într-un interviu controversatei jurnaliste Natalia Morari, concubina lui Veaceslav Platon, că subalternii săi nu dețin nicio probă în dosarul „Spălătoriei rusești”. „Cauzele nu au fost înaintate în instanță pe învinuirea judecătorilor, ci pe ilegalitatea deciziilor. (...) Noi am scos învinuirile, deoarece nu există nicio bază legislativă. A fost multă gălăgie, mult praf, dar nimic nu este acolo în afară de maculatură”, a mai afirmat Stoianoglo.
Concluzia lui Stoianoglo se întemeia pe constatările procurorei Mirandolina Suşițcaia, care a semnat cu patru luni mai devreme, în septembrie 2020, ordonanţele privind scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor învinuiți pentru participarea lor la spălare de bani. Principalul său argument a fost că încheierile emise de judecători au rămas în vigoare prin simplul fapt că nicio altă instanță de judecată nu a constatat ilegalitatea lor. Astfel, în urma ordonanței cu pricina, magistrații inculpați sunt trași la răspundere doar pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Și asta nu este totul. Pentru că au renunțat la învinuire în baza articolului cu privire la spălarea banilor, acum o serie de judecători vizați în „Spălătoria rusească” solicită despăgubiri de sute de mii de lei pentru că au fost supuși pe nedrept urmăririi ilegale.
Pe 18 iulie 2021, din cauza acțiunilor procurorei Sușițcaia, inclusiv în alte dosare, Veaceslav Platon a reușit să fugă din Republica Moldova și să se refugize în Marea Britanie. În prezent, Sușițcaia este suspendată din funcția de procuror și este supusă urmării penale. În raportul de evaluare a activității de procuror general a lui Stoianoglo este semnalată lipsa din partea procurorilor a unei solicitări de aplicare a măsurilor preventive în celelalte dosare penale deschise pe numele lui Veaceslav Platon, fapt ce i-a permis controversatului afacerist să fugă în străinătate.
În prezent, Platon este arestat la domiciliu în Marea Britanie și se află în procedură de extrădare către autoritățile Republicii Moldova. Platon este cercetat pentru organizarea și conducerea unei organizații criminale; organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrare legii; organizarea abuzului de serviciu săvârșit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale; organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false și organizarea spălării banilor de către o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.
FOTO: În alegerile prezidențiale din 2024, Alexandr Stoianoglo a fost înaintat în calitate de candidat de către PSRM (sursa: facebook)
Vicierea dosarelor „Bahamas” și „Sacoșa”
În ceea ce privește finanțarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova din Rusia, de fiecare dată, a scăldat-o atunci când a fost vorba de dosarele „Bahamas” și „Sacoșa”/ „Kuliok”. În primul caz, este vorba de schema prin care socialiștii au primit 1,5 milioane de euro de la un offshore din Bahamas în ajunul alegerilor prezidențiale din 2016 câștigate de Igor Dodon.
Centrul Naţional Anticorupţie a pornit urmărirea penală în 2016 pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Procurorii au stabilit atunci implicarea în acest caz a firmei SRL Exclusiv Media a socialistului Corneliu Furculiță, a offshore-ului din Bahamas Westerby Limited și a unor activiști socialiști. După preluarea puterii de către PSRM, deşi procurorul general dădea asigurări în toamna anului 2020 că se lucrează la caz, dosarul a fost trecut pe linie moartă: „Pe Bahamas, am făcut mult mai mult decât toți cei dinaintea mea. Am audiat 29 de persoane, este un dosar de spălare de bani, nu e despre finanțare ilegală (...) Avem suficientă informație, iar acum avem nevoie de un răspuns din Elveția și, cum vine, vom lua o decizie. Asta poate dura și o lună, dar poate dura și un an. Au fost audiați și trei deputați (...): Corneliu Furculiță, Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea”. Astfel, în mandatul său, Procuratura Generală nu a mai oferit informaţii despre progrese în „Bahamas”, menţionând doar că se află în faza urmăririi penale.
În cazul dosarului „Kuliok”, deschis pentru faptul că Igor Dodon ar fi primit în iunie 2019 o sacoșă cu bani de la Vladimir Plahotniuc, Procuratura Generală a refuzat să inițieze un dosar penal. Stoianoglo și-a motivat refuzul prin faptul că imaginile video în care Plahotniuc îi întinde punga cu bani lui Dodon au fost făcute ilegal. În acest dosar, Igor Dodon este învinuit că ar fi cerut și primit de la Vladimir Plahotniuc și apropiatul acestuia Serghei Iaralov între 600.000 și 1.000.000 de dolari pentru a promova interesele grupului criminal condus de oligarh. Banii trebuia să meargă la acoperirea cheltuielilor curente ale Partidul Socialiștilor și la achitarea salariilor activiștilor.
„Problema nu constă în inițierea cauzei penale, ci în problema acestui dosar. Ce să fac eu cu acest dosar dacă dovezile au fost strânse în afara unei cauze penale? Kuliokul ar fi putut fi dovadă probatorie dacă pentru aceste înregistrări ar fi fost emis un mandat din partea judecătorilor. (...) Toată problema este că imaginile video au fost filmate ilegal și nu pot să aibă putere probatorie într-o cauză penală”, a afirmat el într-un interviu pentru TV8. După demiterea lui Stoianoglo din funcția de procuror general, dosarul a fost trimis totuși în instanța de judecată, la Curtea Supremă de Justiție. În prezent, dezbaterile judiciare sunt la faza prezentării probelor de către avocații lui Igor Dodon.
Cum a fost demis Stoianoglo din funcția de procuror general
FOTO: Alexandr Stoianoglo reținut. Pe 5 octombrie 2021, după audierea deputatului Lilian Carp, procurorul Victor Furtună a început să investigheze presupusele infracțiuni ale lui Alexandr Stoianoglo. (sursa: anticoruptie.md)
În noiembrie 2019, Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general pentru un mandat de șapte ani. În contextul derapajelor în dosarele de rezonanță, la sfârșitului lui august 2021, Parlamentul a adoptat modificări la Legea cu privire la procuratură și a introdus prevederea că procurorul general poate să fie revocat pentru lipsă de performanțe și urmărire penală.
La o lună distanță de la aceste modificări, pe 30 septembrie 2021, Lilian Carp, deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor cu privire la faptele incriminate lui Stoianoglo pe care parlamentarul le considera susceptibile de a sta la baza mai multor infracțiuni – abuz de putere, corupere pasivă, fals și abuz în serviciu. În același timp, Lilian Carp a solicitat Consiliului Superior al Procurorilor să numească un procuror însărcinat cu investigarea faptelor pretinse. La 5 octombrie 2021, după audierea deputatului Lilian Carp, procurorul Victor Furtună a început să investigheze pretinsele infracțiuni ale lui Stoianoglo. De la aceeași dată, în baza modificărilor din august 2021, Stoianoglo a fost suspendat din funcție, încarcerat, plasat în arest la domiciliu și, în cele din urmă, trecut sub supraveghere judiciară.
Pe 26 aprilie 2022, Comisia de evaluare a activității lui Stoianoglo în funcția de procuror general (29 noiembrie 2019 – 05 octombrie 2021) a apreciat performanțele sale drept nesatisfăcătoare. Astfel, în baza raportului comisiei, pe 23 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a demis pe Stoianoglo din funcția de procuror general, iar pe 26 septembrie 2023, șefa statului Maia Sandu a semnat decretul cu privire la eliberarea sa din funcție. Chiar dacă lipsea o decizie a unei instanțe judecătorești menite să constate legalitatea demiterii lui Stoianoglo, președinta a semnat decretul în contextul recomandărilor Uniunii Europene cu privire la asigurarea suplinirii funcției de procuror general și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condițiile din sistemul justiției.
În noiembrie 2021, Alexandr Stoianoglo a atacat în instanța de judecată decizia cu privire la suspendarea sa din funcție luată decătre Consiliul Superior al Procurorilor, dar a pierdut litigiul în toate instanțele naționale. În cele din urmă, în octombrie 2023, el a obținut câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru faptul că statul nu i-a acordat dreptul de acces la o instanță judecătorească.
Dosare penale trimise în instanță și cauzele aflate la etapa de urmărire penală
Conform răspunsului oferit de Procuratura Anticorupție pentru Veridica, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost vizat în șase cauze penale:
În instanța de judecată au fost expediate trei cauze penale:
- Cauza penală în care fostul procuror general este învinuit de corupție pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale și fals în declarații, cât și în privința a doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cause Speciale – Dumitru Raileanu şi Elena Ceruţa. Aceștia doi sunt învinuiți că au acționat împreună și de comun acord cu fostul procuror general, Alexandru Stoianoglo, la eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare în dosarul „Furtul miliardului”. Următoarea ședință în acest dosarul urmează să aibă loc pe 18 septembrie 2025, conform Portalului instanțelor de judecată.
- Cauza penală în care fostul procuror general, acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane, a intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, cu alte persoane. Într-un briefing de presă, pe 4 octombrie 2021, Alexandr Stoianoglo a făcut publică comunicarea fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, cu șeful Delegației UE la Chișinău, folosind ilegal informaţia cu caracter privat, ceea ce a constituit o ingerinţă nejustificată în viața privată şi profesională.
- Cauza penală în care Alexandr Stoianoglo și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce a prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 163.990 de lei. Stoianoglo a fost achitat de primă instanță, dar Procuratura Anticorupție a contestat-o. Alexandr Stoianoglo și o fostă subalternă de-a acestuia, Maria Cobzari, șefa Secției resurse umane, sunt învinuiți că au dispus achitarea indemnizației de concediere în valoare de 163.990 de lei pentru Nicolae Chitoroagă, chiar dacă acesta se afla sub urmărire penală și avea statut de învinuit.
- O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procurorului general Alexandro Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.
- La faza de urmărire penală se află și o cauză penală privind îmbogățirea ilicită și una privind depășirea atribuțiilor de serviciu.
