Pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, Plahotniuc va fi adus în Republica Moldova, ca „trofeu” pentru guvernarea PAS, cum scrie presa elenă. Pe 14 iunie 2019, el și-a pregătit actele să fugă din Moldova împreună cu fosta sa soție, Oxana Childescu, și cei doi fii ai lor. Pe 22 iulie 2025 însă, a fost prins în Aeroportul din Atena cu Constantin Țuțu și Miss Moldova 2019, Elisaveta Kuznețova. Detaliul necunoscut pe care aș vrea să îl relateze este altul. În primăvara lui 2019, după ce Partidul Democrat a fost incapabil să adune suficiente sufragii pentru a se menține la putere, o cunoștință de-a mea s-a pomenit pe email-ul său cu solicitările de viză în SUA pentru toți membrii familiei Plahotniuc: cuplul Vladimir Plahotniuc și Oxana Childescu și copiii lor, Timofei și Inocențiu. Persoana căreia i-au picat pe cap hârtiile grele a fost cuprins de o frică teribilă. A făcut tot ce i-a stat în puteri ca să ajungă la temutul oligarh și să îi spună despre nefericita întâmplare. Totul s-a întâmplat după ce o secretară de-a lui Plahotniuc de la GBC, în loc să îi trimită hârtiile unui avocat de-al afaceristului, a comis fericita imprudență să dea click pe adresa de email sugerată de poșta electronică. Persoana care a primit cererile pentru viză și avocatul erau cunoștințe de ale secretarei și aveau același prenume. Omul a abandonat ideea neghioabă să alerge la politician și a decis nu știu prin ce circumstanțe să mi le dea mie. Având în față hârtiile cu care își pregătea fuga și briefingurile săptămânale de la partid unde își amenința oponenții, mi-am dat seama că piticul joacă teatru, că își trăiește ultimele zile ale apogeului puterii sale. Așa a apărut investigația „Fuga Oligarhului”.
Pe 14 iunie 2019, după o săptămână în care a încercat să găsească sprijin în protestatarii lui Șor și activiștii democrați de prin raioane, Plahotniuc s-a lăsat păgubaș și a fugit din Republica Moldova. A reușit să ajungă în Statele Unite, cu ajutorul unui om de afaceri puternic din Moldova, dar asta este altă poveste. La câteva luni, a fost forțat să fugă și din Statele Unite. După aceea, s-a ascuns în Cipru, regiunea controlată de Turcia, și nu se mai știe pe ce tărâmuri. Cert este că, în ultimii doi ani, a fugit în 22 de țări, potrivit autorităților elene.
Momentul decisiv în urmărirea fugarului s-a produs la sfârșitului anului 2024, atunci când Interpol a revizuit cererea autorităților moldovenești cu privire la urmărirea lui Vladimir Plahotniuc. După ce a fost arestat în Grecia în iulie 2025, Ministerul Justiției și Procuratura Generală au expediat trei cereri de extrădare la Atena.
Un procuror mi-a spus acum câțiva ani că Plahotniuc nu voia să se chinuie cu afacerile, era dificil pentru el să construiască și să dezvolte un business. Slăbiciunea lui erau comisioanele, „otkaturile”, cum se obișnuiește să se spună în Moldova. Tot lucrul pe care l-au reușit să îl facă procurorii moldoveni din 2019 până în prezent (șase ani!) se rezumă la învinuiri de escrocherie, abuz de putere și corupție activă în următoarele dosare: Furtul Miliardului, blanchetele de pașapoarte, Metalferos și presupusa mită dată lui Igor Dodon. Jurnaliștii de investigații au dezvăluit și alte scheme care au păgubit întreprinderile de stat, în principal în urma licitațiilor, dar procurorii moldoveni au fost neputincioși. În cele mai multe cazuri, ei invocă lipsa de eficiență a comisiilor rogatorii.
Slăbiciunea lui erau comisioanele
Procuratura Anticorupție a precizat pentru Veridica.md că Vladimir Plahotniuc are în prezent patru dosare. Dintre acestea, doar unul a fost trimis judecătorilor, celelalte se află la etapa de urmărire penală. Prin urmare, dacă va fi încarcerat, nu se știe cât va fi ținut în închisoare.
Astfel, Vladimir Plahotniuc are statut de inculpat în Frauda bancară. El este învinuit că, în perioada 2013-2015, a primit de la Ilan Șor peste 39 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Acești bani proveneau din credite bancare obținute fraudulos de la băncile devalizare: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Dosarul a fost trimis în instanța de judecată în 2023. Pe 22 ianuarie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis cererea avocaților lui Plahotniuc privind comasarea acestei cauze cu dosarul șefilor Băncii Naționale și ai băncilor implicate în Furturul Miliardului.
Vladimir Plahotniuc mai este investigat pentru „procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte”. În urma acestei scheme, în buzunarul oliharhului au curs bani din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice în perioada 2014-2019. Schema a continuat și după fuga lui Plahotniuc, dar asta este, din nou, o altă poveste. Banii erau transferați de firma lituaniană Garsu Pasaulis care a câștigat licitațiile organizate de Agenția Servicii Publice. Agenția achita o taxă royalty, chipurile, pentru un soft, pentru fiecare act de identitate emis către Garsu Pasaulis, iar această firmă îi transfera banii lui Plahotniuc, mai exact unor companii nerezindente afiliate oligarhului. Circuitul financiar a fost realizat de o întreagă rețea de off-shore-ruri din Cipru, Hong-Kong până în Emiratele Arabe Unite. Plahotniuc nu era extrem de deștept să facă acest lucru. Vehiculele pentru transportarea banilor au fost oferite de alte persoane care fac afaceri din această activitate. La un moment dat, Plahotniuc a ajuns să fie furat și de aceste persoane. Este vorba de aceleași persoane care l-au ajutat pe fostul lider democrat să transporte banii ridicați pentru pretinsele „dividende” din licitațiile organizate de Moldtelecom, cumpărarea de electricitate din Transnistria, parteneriatul public-privat pentru serviciile de hemodializă și banii de la Bass Sistem. Dosarul blanchetelor de pașapoarte este la etapa urmării penale.
Plahotniuc mai are statut de învinuit în dosarul „Kuliok”, pentru punga cu bani oferită în iunie 2019 fostului președinte Igor Dodon. El este înviniuit de corupere activă în proporţii deosebit de mari în privinţa unei persoane cu funcţie de demnitate publică. Această cauză a fost ulterior comasată cu dosarul ,,Dodon”. Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova este învinuit că a cerut și a acceptat între 600.000 și 1.000.000 de dolari de la Plahotniuc și Iaralov pentru a le promova interesele.
Vladimir Plahotniuc are statut de învinuit și în dosarul ,,Metalferos”, întreprindere de stat exploatată timp îndelungat de gruparea oligarhului. Aici el este incriminat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale; escrocherie în proporții deosebit de mari; spălare de bani. Procurorii au stabilit că, în 2012–2019, fostul lider democrat ar fi organizat exportul de fier vechi în Turcia, Austria, Olanda și Germania. În baza unor contracte fictive semnate între Metalferos și reprezentanții firmelor nerezidente, dirijate de Plahotniuc, metalele erau achiziționate la un preț redus și apoi vândute beneficiarului final cu un adaos de 27%. Doar în 2015–2017, potrivit estimărilor procurorilor, una dintre companiile nerezidente controlată de Plahotniuc ar fi primit de la o companie din străinătate circa 35 de milioane de dolari, din care în conturile întreprinderii de stat au ajuns doar 27 de milioane de dolari. Ceilalți au constituit comisionul pentru Plahotniuc, a dezvăluit fostul procuror general Alexandr Stoianoglo în 2020.
Cum a ajuns Plahotniuc să fie atotputernic în Republica Moldova?
Vladimir Plahotniuc are 59 de ani. El a intrat în politică după pierderea puterii de către PCRM în frunte cu Vladimir Voronin. La sfârșitul anului 2010, el a devenit vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, înjghebat rapid în contextul evenimentelor din 2009 și prezidat, se pare că de formă, de Marian Lupu. Afaceristul a ajuns Parlament în urma alegerilor din 28 noiembrie 2010. Numele Plahotniuc era pe buzele tuturor, dar nimeni nu știa cum arată. Lucram atunci ca redactor la „Jurnal de Chișinău” și, pentru că nu aveam nicio fotografie cu Plahotniuc, am decis să ilustrăm un articol de primă pagină cu o imagine cu semnul întrebării. În prima declarație de avere depusă la Comisia Națională de Integritate, predecesoarea ANI, pentru 2011, Plahotniuc a indicat că deține funcția de vicepreședinte al Partidului Democrat, era fondator al Fundației Edelwiess și membru al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova. La capitolul afaceri, el a trecut cele 90% în Prime Management SRL.
După trei ani de activitate politică, Vladimir Plahotniuc a intrat într-un război pentru influență cu fostul premier Vladimir Filat, o confruntare cu consecințe foarte grave pentru Republica Moldova. Pe 15 februarie 2013, Vladimir Plahotniuc a fost demis din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, creată se pare special pentru el. Demiterea lui Plahotniuc a urmat crimei de la „Pădurea Domnească” din decembrie 2012, unde au participat angajați ai diferitor instituții de stat și judecători, inclusiv procurorul general de atunci. În cadrul audierilor la o comisie parlamentară, pentru elucidarea scandalului, Plahotniuc a recunoscut că a avut în România o altă identitate (Vladimir Ulinici, între 2009 și 2011). Pentru comparație, pe 22 iulie 2025, în timpul perchezițiilor, lui Plahotniuc i-au fost găsite peste 20 de acte cu identități diferite. În timpul audierilor din 2013, el a mai confirmat relațiile sale cu mai multe persoane din anturajul său, inclusiv cu Dorin Damir, finul său de cununie. Pentru prima dată, s-a vorbit atunci în public (în timpul audierilor) despre rolul său de curator asupra domeniului justiției.
La o lună distanță de la demiterea lui Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al legislativului, pe 5 martie 2013, Parlamentul a exprimat vot de neîncredere Guvernului Filat. Neîncrederea faţă de Guvern a fost exprimată, în principal, pentru suspiciuni de corupţie. În urma demiterii liderului liberal-democrat din funcția de premier, la sfârșitul lunii mai 2013, a fost învestit un nou guvern în frunte cu Iurie Leancă. Pe 31 octombrie 2013, Vladimir Plahotniuc și-a depus și mandatul de deputat. Pe 23 iulie 2014, președintele Nicolae Timofti l-a inclus pe Vladimir Plahotniuc, la solicitarea președintelui organizației municipiului Chișinău a Partidului Democrat, Pavel Filip, în lista persoanelor cărora le-a fost acordat „Ordinul Republicii”. Distincția a fost retrasă de președinta Maia Sandu.
Decorat cu „Ordinul Republicii”, la propunerea lui Pavel Filip
În vara lui 2014, în timp ce se jubila semnarea Acordului de Asociere cu UE și regimul liberalizat de vize, grupul criminal Plahotniuc punea la cale Furtul Miliardului. Faza culminantă a Fraudei Bancare a avut loc în perioada 7 și 27 noiembrie 2014, în ajunul alegerilor parlamentare. Pe 30 noiembrie 2014, în urma scrutinului, PSRM a obținut 25 de mandate, PLDM – 23 de mandate, PCRM – 21 de mandate, Partidul Democrat – 19 și Partidul Liberal – 13 mandate.
În 2015, un an marcat de dificultăți financiare provocate de furtul miliardului și demisia a două guverne, Gaburici și Streleț, pe 24 decembrie 2015, Vladimir Plahotniuc a apărut ca un salvator. Scena a fost precedată de încarcerarea lui Vladimir Filat, în octombrie 2015, care pierduse războiul politic. Plahotniuc a format „Platforma Social-Democrată pentru Moldova”, constituită în baza unei declaraţii pe care au semnat-o 34 de deputaţi, reprezentând fracţiunea PDM şi grupul deputaţilor independenţi, care părăsiseră fracţiunea comuniştilor.
Pe 13 ianuarie 2016, Marian Lupu, Andian Candu și Dumitru Diacov, reprezentanți ai Patridului Democrat, și Mihai Ghimpu, Corina Fusu și Valeriu Munteanu, deputați ai Patridul Liberal, i-au prezentat șefului statului, Nicolae Timofti, o declarație semnată de un număr de 55 de deputați de susținere a candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru. Numai că președintele Timofti a respins candidatura lui Plahotniuc, întemeindu-și decizia pe hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, conform căreia „orice mandat politic trebuie să se bazeze pe standarde ridicate în materie de integritate”, croită împotriva lui Filat, și pe acuzațiile aduse oligarhului în februarie 2013, atunci când a fost demis din funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Timofti a exploatat armele pe care le folosiseră Plahotniuc și Filat în războiul dintre ei.
Vladimir Plahotniuc s-a vrut prim-ministru
Pe 15 ianuarie 2016, în cele din urmă, președintele Timofti l-a desemnat drept candidat la șefia Guvernului pe un om de-al lui Plahotniuc, Pavel Filip. Șeful statului a luat această decizie ca urmare a propunerii care i-a fost făcută de majoritatea parlamentară constituită dintr-un număr de 55 de deputați. Între timp, o parte din parlamentari își retrăseseră semnăturile pentru candidații democrați la funcția de premier.
Pe 20 ianuarie 2016, în jurul orei 12:00 noaptea, la Reședința de Stat, președintele Republicii Moldova a convocat membrii viitorului Guvern și a primit jurământul de credință patriei. Așa a fost învestit guvernul de buzunar al lui Plahotniuc. În decembrie 2016, Vladimir Plahotniuc a preluat conducerea Partidului Democrat din Moldova. Odată cu preluarea conducerii Partidului Democrat, Republica Moldova a început să se transforme într-un stat în care practic toate procesele – sociale, economice, politice și judiciare – erau controlate de Plahotniuc și anturajul său. Acest fenomen a fost recunoscut de comunitatea internațională drept „regim oligarhic”, iar Republica Moldova – a fost percepută drept un „stat capturat”.
În decursul anului 2018, Parlamentul European a adoptat două rezoluții din 9 iulie și 14 noiembrie 2018, care au acuzat guvernarea de la Chișinău: de capturare a statului, manifestată și prin deciziile de anulare a rezultatelor scrutinului din municipiul Chișinău; de hărțuire a partidelor politice de opoziție; de blocare a investigației Furtului Miliardului și a recuperării pagubelor suferite de populație de pe urma acestui furt; de arestarea, hărțuirea şi linşarea mediatică a membrilor şi simpatizanţilor opoziției; de folosirea serviciilor speciale pe post de poliție politică și aplicarea unor rele tratamente adversarilor regimului.
La parlamentarele din februarie 2019, Plahotniuc a candidat pe Circumscripția uninominală nr. 17 - Nisporeni, raionul în care a copilărit. A câștigat cu un scor covârșitor de peste 70% din voturi, dar oricum voturile de acasă au fost insuficiente ca să îi garanteze puterea și libertatea. În iunie 2019, după ce Blocul ACUM și PSRM au format o majoritate parlamentară și au învestit Guvernul Sandu, democrații au fost nevoiți să cedeze puterea. Așa a fugit Plahotniuc din Republica Moldova, în urma intervenției celei mai mari puteri a lumii. Oligarhul a plecat imediat după discuția avută în amiaza zilei de 14 iunie 2019 cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.
După fuga oligarhului, Partidul Democrat s-a divizat în mai multe facțiuni, care s-au constituit ulterior în partide, unele dintre care participă în prezent la alegerile parlamentare, cum ar fi Partidul „Mișcarea Respect Moldova”, condus de Eugeniu Nichiforciuc și Marian Lupu.
O altă formațiune - Partidul „Pro Moldova”, - format de finul lui Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, se numește acum Partidul Democrat Modern din Moldova și este reprezentat de alți exponenți ai grupării lui Plahotniuc – Vladimir Cebotari și Boris Foca. Această formațiune nu a fost înregistrată de CEC pentru a participa la alegerile din 28 septembrie a.c.
