Republica Moldova este în plin proces electoral pentru alegerea la 28 septembrie 2025 a unui noul legislativ. Situația geopolitică regională, dar și apropierea galopantă în ultimii trei ani a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, provoacă interesul major al Rusiei față de actualul scrutin electoral. Deși Moscova încearcă să nege, interferențele Kremlinului în aceste alegeri sunt vizibile cu ochiul liber, fiind fără precedent. Pentru ca instituțiile statului să stopeze interferențele politice ale Rusiei în alegerile parlamentare din Republica Moldova, președinta Maia Sandu a convocat la 30 iulie Consiliul Suprem de Securitate, la care au fost discutate măsurile de asigurare a integrității și securității procesului electoral din 28 septembrie.
Cele 10 instrumente ale Kremlinului de a influența procesul electoral moldovenesc
După ședința Consiliul Suprem de Securitate, șefa statului, Maia Sandu, a enumerat întru-un briefing de presă principalele 10 tipuri de interferențe rusești (numite instrumente) în procesul electoral din Republica Moldova. Acestea sunt: coruperea electorală; manipulare și dezinformare; simularea protestelor prin plătirea participanților; atacuri cibernetice; implicarea bisericii ruse; dezinformare prin intermediul platformelor online; implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare; sabotarea procesului electoral în diasporă; utilizarea UTA Găgăuzia și a regiunii transnistrene în procesul electoral prin tensionarea relației Chișinău-Comrat și aprofundarea crizei social-economice în stânga Nistrului; folosirea influencerilor pentru a răspândi în mediul online mesaje radicale.
În general, președinta Sandu nu a spus lucruri noi, sistematizând principalele interferențe rusești ale Rusiei în procesul politic și electoral din Republica Moldova. În esență, din cele spuse de Sandu, rezumăm că Moscova investește în mai multe proiecte politice din Republica Moldova, plasate pe diferite segmente ale eșichierului politic, inclusiv pe cel proeuropean. Toate aceste proiecte politice sunt coordonate dintr-un singur centru de la Kremlin și finanțate, în mare parte, prin schemele obscure ale oligarhului fugar Ilan Șor.
Șefa statului anticipează că vom asista la campanii masive de dezinformare și manipulare a opiniei publice, proteste plătite și coruperea alegătorilor. Sandu a avertizat, de asemenea, despre potențialele atacuri cibernetice asupra infrastructură critice, cu precădere asupra infrastructurii digitale care asigură organizarea tehnică a alegerilor. În plus, este de așteptat creșterea implicării unor clerici ai bisericii ruse din Republica Moldova în procesul electoral.
Toate aceste instrumente ale Moscovei de a influența alegerile nu sunt noi pentru Republica Moldova, ele fiind aplicate din plin de către polit-tehnologii de la Kremlin în toamna anului 2024, la alegerile prezidențiale și referendum. Totuși, printre instrumentele care urmează să fie aplicate de către Rusia atrage atenție tentativa de a provoca sabotajul votului în diaspora. În acest caz, este evidentă schimbarea tacticii Moscovei. Dacă în trecut se încerca discreditarea diasporei moldovenești prin etichetări de genul „electorat paralel”, acum polit-tehnologi ruși vor face tot posibilul să discrediteze actuala guvernare proeuropeană de la Chișinău în rândurile diasporei moldovenești, cu scopul de o demotiva să participe la vot.
Reacția Moscovei la acțiunile de contracarare a autorităților moldovenești
Reacția Moscovei la acuzațiile președintei Maia Sandu privind implicarea Rusiei în alegerile parlamentare din Republica Moldova a fost una previzibilă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, cu seninătatea caracteristică, a negat cele spuse de Maia Sandu, afirmând că „Rusia nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări”.
În interiorul Republicii Moldova, opoziția pro-rusă și partidele care reprezintă grupările oligarhice, au încercat la unison să minimizeze și discrediteze instrumentele rusești anunțate de președintele Sandu, prin intermediul cărora Moscova vrea să influențele procesul electoral moldovenesc. Mass-media afiliată oligarhului fugar Șor a numit amenințările rusești „povești de groază”, „acuzații nefondate” și „intimidări ale opoziției”. Pentru a fi mai convingătoare, mass-media din rețeaua Șor a apelat și la unii politicieni pretinși unioniști, care insistau pe versiunea că Sandu nu a confirmat cele anunțate prin documente oficiale ale instituțiilor statului.
Aproximativ la fel au reacționat și partidele din blocul „patriotic” pro-rus. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat-o pe șefa statului că nu se ocupă de problemele reale ale Republicii Moldova (cum ar fi, de exemplu, seceta în agricultură), ci are pe agenda sa doar „tancurile” și „rușii”, iar lidera Partidului „Inima Moldova”, Irina Vlah, le-a numit „minciuni” și „amenințări inventate”. Partidele din Blocul „Alternativa”, în linii mari, au evitat comentariile, sau, precum Ion Ceban, unul din liderii acestui bloc, au catalogat declarațiile drept „sperietori”.
Pe lângă reacția partidelor pro-ruse și politicienilor locali, polit-tehnologii de la Kremlin au lansat campanii mediatice de contracarare. În aceeași zi în care președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, mai multe instituții media pro-ruse și mai multe canale de Telegram cu conținut anti-european a fost distribuit masiv un video fals (deepfake), creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, apare afirmând că „Moldova este deja la un pas de a deveni membră a UE, de aceea, intervenția unei țări precum Franța în alegerile noastre nu este considerată interferență externă”.
Deepfake-ul a fost redistribuit, cu acuzații la adresa Uniunii Europene și a Franței de interferență în politica internă a Republicii Moldova, de către purtătoare a de cuvânt Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Comisia Electorală Centrală a dezmințit categoric această dezinformare venită din partea propagandei rusești.
Concluzii
Convocarea de către președinta Maia Sandu a Consiliul Suprem de Securitate cu scopul de a contracara interferența Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie denotă faptul că autoritățile moldovenești nu vor să permită repetarea situației din toamna anului 2024, când au reacționat tardiv la implicarea Rusiei în procesul electoral legat de alegerile prezidențiale și referendum. De această dată, instituțiile statului intenționează să contracareze interferențele rusești până la alegeri, nu după, cum a fost în 20 octombrie 2024.
Pe lângă acțiunile instituțiilor statului de a contracara interferențele rusești, discutate la Consiliul Suprem de Securitate, este extrem de importantă reziliența societală în fața tentativelor Rusiei pentru a prelua conducerea asupra guvernării de la Chișinău după alegeri. Dezvoltarea rezilienței societale – acesta a fost scopul mesajului Maiei Sandu.
Rusia, dimpotrivă, urmărește slăbirea rezilienței societății moldovenești prin campanii de dezinformare și manipulare a cetățenilor moldoveni, însoțite de alte acțiuni, precum coruperea electorală, și altele.
