Sejurul lui Igor Dodon la Palma de Mallorca și Conceptul „și-și”

Igor Dodon
© socialiștii.md   |   23 aprilie 2016, preşedintele Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, susține un discurus la cel de-al VIII-lea Congres al partidului politic „Spravedlivaia Rossia”.

Familiile lui Igor și Alexandru Dodon au fost surprinse recent într-un aeroport din Palma de Mallorca, Spania, probabil, aflându-se în vacanță. Scena a contrariat opinia publică din cauza libertății cu care circulă frații Dodon și familiile lor în condițiile în care au dosare atât pe mesele procurorilor, cât și în instanțele de judecată. În prezent, Igor Dodon are două dosare în instanțe – „Kuliok” și o cauză penală pentru falsificarea de acte –, precum și alte două aflate la faza de urmărire penală demarate pentru „Geanta lui Șor” și pentru îmbogățire ilicită. În plus, Igor Dodon mai figurează în alte două dosare aflate în instanțele de judecată deschise pentru schema oneroasă de import de curent electric din Ucraina în 2008, dosarul „Energocom”, și litigiul cu Autoritatea Națională de Integritate, după ce liderul socialiștilor nu a putut justifica provinieța legală a 1,18 milioane de lei.

Solicitată de Veridica să explice libertatea cu care călătoresc familiile fraților Dodon, Procuratura Anticorupție a spus că, actualmente, atât Igor Dodon, cât și soția acestuia nu au nicio măsură preventivă aplicată de instanța de judecată și, prin urmare, pot părăsi teritoriul Republicii Moldova. În ceea ce îl privește pe Alexandru Dodon, care figurează în calitate de complice în dosarul de îmbogățire ilicită a fostului președinte, fratele liderului socialiștilor are obligația de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile, pentru asigurarea bunei desfățurări a urmăririi penale. „Având în vedere comportamentul învinuitului Dodon Alexandru și felul în care acesta respectă obligațiile procesuale, precum și faptul că în perioada respectivă nu au fost planificate acțiuni de urmărire penală cu participarea sa, la cerera părții apărării, i-a fost permisă părăsirea teritoriului Republicii Moldova pe o perioadă scurtă”, a comunicat Procuratura Anticorupție pentru Veridica. 

Corupția, instrument de război hibrid împotriva Republicii Moldova

Aproape toate dosarele lui Igor Dodon sunt legate sau comportă fapte de corupție. Cel puțin două cauze penale – dosarele „Kuliok” și „Bahamas” – indică faptul că PSRM este întreținut cel mai probabil de Kremlin prin căi ilegale. Un studiu realizat de experta în securitate și politici de bună guvernare, Sanda Sandu, constată că Rusia a transformat corupția într-un instrument de război hibrid împotriva Republicii Moldova. În calitate de instrument de război hibrid al Rusiei în Moldova, precizează autoarea studiului, corupția include următoarele tactici: mituirea politicienilor și oficialilor pentru a influența deciziile politice în favoarea Rusiei; cooptarea afacerilor moldovenești prin practici corupte, pentru a exercita influență economică; finanțarea partidelor politice care susțin interesele Rusiei; angajarea în spălare de bani și alte infracțiuni financiare pentru a submina economia Moldovei.

Veridica își propune în acest articol să facă o radiografie a dosarelor deschise pe numele lui Igor Dodon și PSRM și să ilustreze felul în care a acționat Kremlin în Republica Moldova, în ultimii 10 ani, prin acest vehicul politic – Igor Dodon și PSRM – pentru a compromite cursul de integrare europeană al Republicii Moldova. 

Geanta lui Șor: Presupusa finanțare ilegală a PSRM de către Ilan Șor 2011-2014

Pe 16 ianuarie 2025, Procuratura Anticorupție a solicitat socialiștilor rapoartele legate de finanțarea campaniilor electorale pentru 2011-2014. Această cerere a fost făcută în cadrul unei cauze penale deschise pe numele lui Igor Dodon în baza declarațiilor oligarhului Ilan Șor din 2019 precum că acesta ar fi finanțat mai multe campanii electorale ale socialiștilor.

„I-am acordat lui Dodon o asistență financiară substanțială, de altfel, în două campanii electorale.  (...) Uitați-vă la geanta asta! A fost plină cu ceva, pe care a primit-o de la mine personal Igor Dodon”, a spus Ilan Șor într-o conferință de presă. În 2019, solicitat de presă pe marginea declarațiilor lui Șor, Igor Dodon a spus: „Toate aceste declarații sunt atacuri ale politicienilor. Dacă o să le răspund tuturor, nu o să avem timp să ne ocupăm de treburile țării. Noi am atacat toate aceste acuzații în instanță”, a spus el pentru ProTV.

În ianuarie 2025, Dodon a calificat investigațiile procurorilor drept „metode murdare” ale guvernării „pentru a face presiune și a discredita partidul nostru” (PSRM –n.a.). „Ei au ridicat un dosar deschis la începutul anului 2019, când procuratura se afla sub influența oligarhilor, și cer documente legate de perioada 2011–2014, adică de evenimente de acum 14 ani”, a afirmat el pe canalul său de Telegram unde a publicat și solicitarea oamenilor legii.

Ce a făcut Igor Dodon cu presupușii bani ai lui Ilan Șor în 2011 – 2014?

În ajunul semnării Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE ( 27 iunie 2014), PSRM s-a concentrat în mod special pe manifestații împotriva cursului pro-european al Chișinăului. În noiembrie 2013, în ajunul parafării acordului, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2023, Igor Dodon a comparat Acordul de Asociere „cu credite de sute de milioane pe care Republica Moldova va fi obligată să le întoarcă, cu procente”. De altminteri, poziția din 2013 a formațiunii lui Dodon cu privire la Acordul de Asociere nu se deosebește de cea actuală față de sprijinul financiar al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro. PSRM califică astăzi asistența Bruxelles-ului drept„un pas spre îndatorarea excesivă a țării”, „o împovărare pentru generațiile viitoare cu datorii uriașe”. Dodon mai afirma la sfârșitul anului 2013 că principala pierdere a Republicii Moldova în urma semnării Acordului de Asociere cu UE ar putea fi separarea definitivă a Transnistriei și proclamarea independenței regiunii găgăuze.

Nu s-a ajuns până la semnarea acordului cu UE că, în trei luni de la declarațiile lui Dodon, pe 2 februarie 2014, în regiunea găgăuză au avut loc două „referendumuri” pe banii unui milionar din Rusia: „referendumul” pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză și „referendumul” consultativ  privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova. Deși cele două pretinse plebiscituri au fost anticonstituționale, socialiștii au fost singurul partid care a susţinut oficial organizarea lor. Până în prezent, niciun membru PSRM nu a fost tras la răspundere pentru implicarea în aceste acțiuni anticonstituționale. În anul electoral 2014, PSRM a continuat cu o serie amplă de acțiuni de protest împotriva Acordului de Asociere. În campania pentru scrutinul legislativ din 30 noiembrie 2014, socialiştii au insistat în programul lor pe anularea Acordului cu UE şi demararea procedurii de aderare a Moldovei la Uniunea Vamală Eurasiatică.

FOTO: Ajunul alegerilor parlamentare din 2014, Moscova, întrevedere dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderii PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi

Dosarul Bahamas: Investigațiile procurorilor, pe linie moartă

Pe fondul crizei politice provocate de Frauda Bancară, cu implicarea directă a lui Ilan Șor și a Vladimir Plahotniuc, în 2015, a început o nouă fază a PSRM în relațiile cu Federația Rusă – colaborare la nivel de fracțiuni parlamentare și presupusa finanțare directă din partea Kremlinului. Întrebarea care obseda opinia publică din Republica Moldova era cine finanțează PSRM? Igor Dodon obișnuia să spună că formațiunea sa politică este sprijinită de membrii partidului, persoane fizice, deși actele de constatare ale Comisiei Naționale de Integritate de atunci semnalau diferențe enorme dintre veniturile declarate ale socialiștilor și contribuțiile lor bănești la campaniile electorale.

În noiembrie 2016, Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. În primăvara aceluiași an, o societate anonimă din Bahamas a transferat 1,5 milioane de dolari companiei Exclusiv Media SRL, proprietate a activistului socialist Corneliu Furculiță. Ulterior, această firmă a împrumutat câte 500.000 de lei mai multor persoane din PSRM care, la rândul lor, le-au donat formațiunii. Autoritatea Națională de Integritate a verificat averile activiștilor PSRM implicați în această schemă, dar până la urmă nu au găsit nimic ilegal. În iulie 2016, Centrul Naţional Antocorupţie a pornit un dosar penal în cazul finanţării PSRM de către un offshore din Bahamas, Westerby Limited. La trei ani distanță, în 2019, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a retras dosarul de la Centrul Național Anticorupție pe motiv că nu s-ar fi lucrat la el. După preluarea puterii de către PSRM, în noiembrie 2019, dosarul Bahamas a trecut pe linie moartă.

Conceptul „și-și” și „subdiviziunea moldovenească” 

În afară de finanțarea PSRM, investigațiile RISE Moldova au dezvăluit că, în perioada 2014-2021, activitatea lui Igor Dodon și a PSRM a fost coordonată direct de așa-numita „subdiviziune moldovenească” din cadrul Aparatului Președintelui Federației Ruse. Angajații acestei subdiviziuni îi sugerau lui Igor Dodon acțiunile pe care să le întreprindă în politica internă a Republicii Moldova și chiar discursurile pentru conferințele internaționale. Cel mai elocvent în acest sens a fost discursul lui Igor Dodon, „conceptul și-și”, rostit la Conferința internațională de securitate de la München din februarie 2019. Înainte de a fi rostit în Germania, Igor Dodon a prezentat documentul „subdiviziunii moldovenești”. Ideile centrale ale acestui document sunt recunoașterea la nivel internațional a statutului de neutralitate al Republicii Moldova, o obsesie a socialiștilor inclusiv după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și un fond internațional de dezvoltare pentru Republica Moldova în următorii 10-15 ani. Pe scurt, asta ar însemna menținerea Republicii Moldova în sfera de influența militară a Rusiei, pe banii Occidentului.

FOTO: 7 septembrie 2019, Moscova, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, în timpul unei întrevederi cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

Criza politică din iunie 2019 a confirmat întreținerea financiară a lui Igor Dodon și a PSRM de către Rusia, precum și obiectivele Kremlinului în Republica Moldova. În cadrul negocierilor cu Vladimir Plahotniuc din iunie 2019, Igor Dodon a spus că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea Partidului Socialiștilor. În același timp, el a solicitat din partea liderului Partidului Democrat din Moldova de atunci bani pentru PRSM. În 2022, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată dosarul „Kuliok” în care liderul socialiștilor este învinuit că s-a oferit să promoveze interesele grupului criminal Plahotniuc și să primească în schimb între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Igor Dodon solicita această sumă pentru pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv a salariilor. Pentru moment, în dezbaterile judiciare, sunt audiați martorii apărării, 190 de persoane. Reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia, pe 22 iulie a.c., ar putea să înainteze dezbaterile judiciare în acest caz.

Ce se întâmplă cu dosarul în care figurează Galina Dodon?

În timpul dezbaterilor judiciare legate de acest caz, Igor Dodon și soția sa, Galina, s-au ales cu un alt dosar pentru că ar fi folosit ilegal un certificat medical, în 2023, pentru a putea părăsi teritoriul Republicii Moldova. Avocații au înaintat o cerere prin care au solicitat permisiunea pentru ca Igor și Galina Dodon să părăsească Republica Moldova pe motiv că un fiu de-al lor ar avea nevoie de un tratament de reabilitare din cauza infecției cu Coronavirus. Potrivit Procuraturii Anticorupție, această cauză deschisă pentru falsificarea, deținerea și folosirea unui document oficial se află la etapa finalizării cercetării judecătorești.

Dar problemele cu justiția ale lui Igor Dodon nu s-au terminat aici. În decembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a depistat la fostul președinte al Republicii Moldova averi nejustificate în valoare de 1,18 milioane de lei pentru perioada 23 decembrie 2016 – 19 februarie 202o. În prezent, dosarul este examinat la Curtea de Apel Centru și, în cazul în care Igor Dodon nu-și va putea demonstra veniturile legale pentru acoperirea cheltuielilor, riscă confiscarea acestor bani. Avocatul lui Igor Dodon a solicitat ca în acest dosar să fie atrasă și Președinția, însă Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocatului. Actul de constatare al ANI are conexiuni cu dosarul de îmbogățire ilicită al lui Igor Dodon, unde Alexandru Dodon figurează în calitate de complice. Igor Dodon și aici se consideră nevinovat și califică anchetele judiciare drept persecuții din partea guvernării.

Planul Kremlinului pentru Moldova

 În timp ce Republica Moldova are drept obiectiv să se integreze în Uniunea Europeană, Rusia a stabilit o altă traiectorie pentru Chișinău și sarcini precise pentru Igor Dodon și alți actori proruși din Republica Moldova.

Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin, publicat în 2023 de Rise Moldova, divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova în sfera sa de influență până în 2030. În domeniul economic și comercial, Kremlinul urmărește menținerea cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze rusești. Asta înseamnă anularea Pachetului Energetic III, prin care se urmărește menținerea monopolului Gazprom asupra pieței energetice din Republica Moldova și finanțarea regimului separatist din Transnistria. În acest context, amintim vizita lui Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev pentru a discuta despre posibilitatea revenirii la gazele rusești.

Un alt obiectiv al Federației Ruse este contracararea colaborării Republicii Moldova cu NATO pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Până în 2030, potrivit documentului publicat de Rise Moldova, Rusia își propune „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”. Narațiunile false promovate de Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev în această campanie electorală urmăresc cultivarea unei atitudini agresive a cetățenilor Republicii Moldova față de NATO și UE prin asocierea celor două cu militarizarea și declanșarea războiului în Ucraina.

Și nu în cele din urmă, planul Kremlinului prevede contracararea „politicii expansioniste a României în Moldova” și sprijinirea Bisericii Ortodoxe Ruse „în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”. Recent, Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, a publicat o declarație în care a denunțat asocierea dintre politicienii pro-Kremlin Victoria Furtună, Ilan Șor, Alexei Lungu, Alexandr Nesterovschi, Evghenia Guțul, Vasile Tarlev și ierarhii Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, în atacurile agresive împotriva României.

Veridica l-a contactat pe avocatul lui Igor Dodon, Nicolae Posturusu, pentru a-i cere un comentariu pe marginea dosarelor menționate mai sus, dar acesta a refuzat să vorbească.

Timp citire: 10 min