
- Moldovagaz riscă să rămână fără licență după ce, în 2024, Guvernul Republicii Moldova a eșuat să-și instituie controlul asupra întreprinderii moldo-ruse
- Lupta pentru preluarea conducerii Moldovagaz și ambițiile politicianiste ale unor actori au compromis procesul de achiziție a gazelor și au provocat creșterea tarifului în facturi cu 27,5%
- Tentativa Chișinăului de a reveni la gazele rusești ieftine au făcut din Republica Moldova o piesă importantă în planul lui Putin de a pune presiune pe Kiev pentru extinderea tranzitului în UE
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei
Guvernul Republicii Moldova a înaintat recent un ultimatum companiei Moldovagaz să-și separe activitatea de furnizor de cea de transportator până la 31 iulie 2025, conform regulilor de piață ale Uniunii Europene. În cazul în care concernul cu acționariat majoritar rusesc nu reușește să se conformeze cerințelor ANRE, riscă să rămână fără licență pentru distribuirea gazelor la preț reglementat pe piața din Republica Moldova.
Decizia autorităților de la Chișinău vine în contextul în care Republica Moldova spune că vrea să elimine influența rusească din sectorul energetic. Totodată, Chișinăul dorește interconectarea cu sistemul energetic european via România.
Autoritățile își explică demersul tranșant prin stoparea unilaterală de către Gazprom a livrărilor de gaze către Transnistria, începând cu 31 decembrie 2024, pe care le-a reluat pe 14 februarie 2025 prin intermediul unui off-shore elvețian cu acționariat maghiar.
Interesul Kremlinului de a obține tranzitul gazelor rusești și după 1 ianuarie 2025 pe teritoriul Ucrainei spre Europa a atras Guvernul pro-european de la Chișinău într-o dilemă periculoasă - fie să ia gaz pentru malul drept de la Gazprom și să își asume costurile politice legate de revenirea la dependența față de gigantul rusesc, fie să iasă din capcana Moscovei și să își asume costurile politice legate de creșterea tarifelor.
Moldova a ales cel de-al doilea scenariu. Intenția de a obține gaze ieftine și angajarea în negocieri îndelungate cu Kremlinul a instrumentalizat Republica Moldova în planul Moscovei de a pune presiune pe Kiev pentru a extinde tranzitul gazelor spre Europa după 31 decembrie 2024.
Toate aceste jocuri ale guvernului de la Chișinău cu Moscova au avut drept consecințe vulnerabilizarea Republicii Moldova în momentul stopării livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană și tarife majorate în facturile moldovenilor.
Situația actuală își are rădăcinile într-o afacere ratată de achiziție de gaze pentru sezonul rece 2024-2025 în care au fost implicați trei actori majori: Ministerul Energiei, Energocom și Moldovagaz. Deși oficialii din domeniul energiei aruncă acum toată vina pe Kremlin, responsabilitatea pentru facturile majorate la gaze, energie electrică și căldură achitate de consumatorii moldoveni în prezent aparține și autorităților Republicii Moldova.
Principalul actor din toată această epopee - Ministerul Energiei - s-a angajat într-o luptă pentru conducerea Moldovagaz și a compromis asigurarea cu gaze pentru sezonul rece, în ajunul deciziei Gazpromului de a stopa complet livrările în stânga Nistrului.
Mai mult, autoritățile de la Chișinău s-au lăsat atrase într-o schemă oneroasă a Kremlinului de a forța mâna Kievului pentru continuarea livrărilor de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei și după expirarea unui acord între cele două state beligerante la finalul anului 2024. Rusia țintea obținerea în continuare a veniturilor necesare întreținerii mașinăriei sale de război din vânzarea de hidrocarburi.
Saga greșelilor în lanț
FOTO: Participanții la Forumul internațional al gazului înainte de sesiunea plenară „Industria rusă a gazului: priorități de dezvoltare în condiții noi”, Sankt Petersburg, Rusia, 15 septembrie 2022 / EPA-EFE/ANATOLY MALTSEV
Criza energetică în care a ajuns Republica Moldova la sfârșitul anului 2024 își are rădăcinile în mutațiile de pe piața gazelor din Ucraina și efortul Moldovagaz, companie cu capital majoritar rus, de a obține licență de operare în țara vecină.
Pe 6 decembrie 2023, întreprinderea moldo-rusă a depus cerere în Ucraina pentru a fi înregistrată ca operator pe piața angro de gaze. Șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a explicat tentativa de intrare pe piața ucraineană pentru a preîntâmpina o eventuală sistare a tranzitului de gaze rusești pe teritoriul acestei țări începând cu 1 ianuarie 2025.
„Noi voiam să participăm pe piața angro a Ucrainei ca să avem posibilitatea de a procura gaze la hotarul dintre Federația Rusă și Ucraina și apoi să îl transportăm până la frontiera Republicii Moldova. Și, în cazul în care aveam stocuri suplimentare, să le depozităm în Ucraina”, a spus el pentru Veridica.
Conform acordului dintre Moldovagaz și Gazprom, semnat în octombrie 2021, gigantul rusesc este obligat până în 2026 să aducă gaze până la granița Republicii Moldova. Tranzitul gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei a fost posibil doar în condițiile acordului pe cinci ani (30 decembrie 2019 - 31 decembrie 2024) semnat între Gazprom și Naftogaz.
Întreprinderea moldo-rusă a eșuat să primească licență în Ucraina. Comisia Națională pentru Energie și Putere de Generare de la Kiev a respins cererea companiei. Regulatorul ucrainean și-a motivat decizia prin faptul că beneficiarul final al Moldovagaz este Gazprom, companie a statului rus, considerat agresor conform legislației ucrainene.
În consecință, Moldovagaz a rămas fără licență în Ucraina și era în incapacitate să plătească în avans pentru gaze. În aceste condiții, autoritățile moldovenești au decis ca gazele să fie cumpărate prin intermediul companiei de stat Energocom.
„Atunci nu funcționa platforma bursieră [Bursa Română de Mărfuri]. Având asistență financiară din partea BERD, s-a decis ca Energocom să furnizeze gaze naturale către Moldovagaz. Asta a fost decizia agreată”, a explicat Vadim Ceban pentru Veridica.
Pe această cale, Comisia pentru Situații Excepționale a decis pe 27 decembrie 2023 ca Energocom să vândă gaze naturale către Moldovagaz în perioada ianuarie – aprilie 2024. La rândul său, Moldovagaz urma să furnizeze întregul volum de gaze livrate de Gazprom consumatorilor din regiunea transnistreană, inclusiv Centralei Termoelectrice Moldovenești de la Cuciurgan, cu scopul de a produce energie electrică pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Nebuloasa ratării achiziției de gaze
FOTO: Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, la o conferință de presă, Chișinău, Moldova, 06 septembrie 2023 / EPA-EFE/DUMITRU DORU
Chiar dacă aveau asigurată logistica pentru achiziția gazelor de pe piața europeană, responsabilii din domeniul energetic nu au renunțat la ideea de a relua achiziția gazelor de la Gazprom pentru ambele maluri ale Nistrului, în ciuda retoricii politice privind obținerea independenței energetice față de Gazprom.
În ianuarie 2024, invocând rațiuni comerciale, ministrul Energiei, Victor Parlicov, și-a făcut publică pledoaria de a relua achizițiile de gaze de la gigantul rusesc în primăvară, după încheierea sezonului rece, în cazul în care prețul oferit de Rusia era mai mic decât cel de pe piața europeană. Parlicov a precizat că această decizie nu a fost una personală, ci una asumată la nivel de Guvern și coordonată cu conducerea Moldovagaz.
„A fost o idee, inclusiv a mea, discutată și coordonată cu premierul [Dorin Recean - n.r.]. [...] Logica mea era legată de funcționarea pieței. Există contractul [în vigoare - n.r.] între Moldovagaz și Gazprom. În Ucraina, nu era blocaj pe acest contract și gazul venea, inclusiv în regiunea transnistreană”, a spus fostul ministru al Energiei pentru Veridica.
Declarația lui Parlicov a fost confirmată și de Vadim Ceban. „A fost o decizie comercială”, a spus șeful Moldovagaz.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a afirmat că a fost discutată „o posibilitate teoretică” de revenire la gazul rusesc doar în condițiile comerciale avantajoase, fără a compromite securitatea energetică a țării și fără a încălca sau eluda regimul internațional de sancțiuni.
Ucraina dă peste cap planurile Chișinăului
Planurile oficialilor de la Chișinău de a cumpăra gaze rusești pentru ambele maluri ale Nistrului aveau însă să fie date peste cap de refuzul Ucrainei. La 1 februarie 2024, regulatorul în domeniul energiei de la Kiev a introdus obligația ca toți operatorii să se înregistreze mai întâi în calitate de participanți la tranzacții. Până atunci, jucătorii de pe piața de gaze din Ucraina puteau efectua tranzacțiile fără înregistrare prealabilă.
La începutul anului 2024, prețurile de pe piața internațională de gaze au fost neobișnuit de joase. Pe 23 februarie 2024, în cadrul unei ședințe comune cu responsabilii de profil, reprezentanții Ministerului Energiei au pledat pentru achiziția imediată de gaze, conform proceselor-verbale intrate în posesia Veridica. Ei au adus ca argument prețul de 23 de euro pentru un megawatt-oră. Energocom s-a opus însă unor noi procurări, invocând condițiile BERD pentru cheltuirea creditelor contractate și potențialele riscuri financiare legate de scăderea și mai mare a prețurilor de pe piață odată cu intrarea în sezonul cald.
În aprilie 2024, a expirat perioada în care Energocom trebuia să livreze gaze către Moldovagaz. Odată cu finalizarea contractului cu Energocom, începând cu luna mai, au intrat în vigoare în Republica Moldova regulile pieței libere în conformitate cu legislația europeană. Astfel, Moldovagaz, în calitate de distribuitor la prețuri reglementate, a început să cumpere singură gaze de la traderi și să le livreze consumatorilor.
Exact în această perioadă, autoritățile ucrainene au pornit în paralel o investigație în cazul Moldovagaz. Conform unei decizii a Comisiei Naționale pentru Energie și Putere de Generare din Ucraina, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2024, întreprinderea moldo-rusă a fost acuzată de activitate ilegală, fără licență, pe piața ucraineană.
„Nu am făcut niciun abuz în Ucraina. Noi (Moldovagaz - n.r.) avem [doar - n.r.] 70 de metri cubi de gaz acolo în depozite din 2020. Și trebuia să ne înregistrăm pe piața angro. Nu am obținut licența și, în consecință, am fost acuzați de activitate fără înregistrare”, a explicat Vadim Ceban sancțiunile regulatorului ucrainean.
Investigația asupra Moldovagaz, potrivit lui Ceban, a fost stopată de către autoritățile ucrainene la intervenția Comunității Energetice Europene.
„Ucraina este membră a Tratatului Comunității Energetice Europene. Rezidentul Republicii Moldova [Moldovagaz - n.r.], indiferent cine ar fi el, trebuie tratat ca orice altă companie rezidentă în Ucraina. Însă aceasta este decizia lor politică [a Ucrainei]. De aceea, noi [Moldovagaz - n.r.] am cerut sprijinul Ministerul Energiei și al ANRE-ului, iar ei ne-au ajutat în această privință”, a afirmat Vadim Ceban pentru Veridica.
Acționarii Moldovagaz sunt Gazprom - 50% și administrația regiunii separatiste transnistrene - 13,44%, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova - 35,33% și alți acționari minoritari - 1,23%. Moldovagaz deține 12 companii de transmisie și distribuție și totodată este principalul importator și furnizor de gaze naturale sub regimul de obligație de serviciu public.
Concurs „cu cântec”
FOTO: Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban / sursa: facebook
Ratarea achizițiilor în vara lui 2024 este legată nu numai de ezitări instituționale. Asigurarea cu gaze a Republicii Moldova s-a suprapus, de asemenea, pe luptele intestine pentru viitoarea conducere a Moldovagaz, precum și pe scopurile electorale și ambițiile politice ale actorilor implicați.
În iunie 2024, urma să expire mandatul a patru membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Conform statutului întreprinderii, Consiliul de Administrație este format din nouă membri: cinci sunt desemnați de Gazprom și patru de Guvernul Republicii Moldova. O lună mai târziu, în iulie, expira și mandatul membrilor Consiliul de Observatori, subordonat Adunării Generale a Acționarilor.
În contextul în care Moldovagaz urma să procedeze singură la cumpărarea de gaze de pe piața liberă, trei organizații ale societății civile - Watchdog Community, Expert-Grup și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) - au trimis, pe 19 aprilie 2024, o scrisoare Guvernului în care au cerut organizarea unui concurs transparent la Moldovagaz. Ei au adus ca argumente angajamentele Republicii Moldova față de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană de a fi organizate concursuri pentru funcțiile publice la Moldovagaz.
În paralel, Victor Parlicov cocheta cu ideea creării unui partid pro-european încă din aprilie 2024. Ideea a fost împărtășită, după spusele lui, premierului Dorin Recean și președintei Maia Sandu. Informația a fost confirmată pentru Veridica și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
„Premierul Recean l-a îndemnat pe Parlicov să adere la echipa PAS, în contextul dorinței acestuia de a se implica mai mult politic. Deciziile politice ale lui Victor Parlicov sunt responsabilitatea acestuia”, a spus Vodă.
Pe acest fundal, documentele intrate în posesia Veridica ce privesc procesele-verbale și corespondența dintre instituțiilor implicate în procesul de achiziție indică o diferență de abordare a problemei și mai multe schimbări de poziție în ceea ce privește momentul prielnic legat de achizițiile de gaze pentru iarnă. În timp ce la Chișinău, competiția era în toi pentru funcțiile de conducere ale Moldovagaz, media europeană de umplere a rezervoarelor de gaze se afla undeva pe la 75% în vara lui 2024.
Concursul a fost finalizat pe 29 iulie 2024 cu desemnarea lui Dorin Junghietu în calitate de câștigător. Pe 18 iulie 2024, a doua zi după finalizarea interviurilor pentru noua conducere a Moldovagaz, Sergiu Tofilat, membru în Consiliul de Observatori al Moldovagaz și vicepreședinte al Partidului Schimbării, a recomandat într-un e-mail adresat tuturor instituțiilor responsabile din domeniul energiei, inclusiv șefului interimar la Moldovagaz, Vadim Ceban, stoparea achizițiilor de gaze pentru octombrie-decembrie 2024 și ianuarie-martie 2025.
FOTO: Fostul membru în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat / sursa: agora.md
Din cauza acestui e-mail, în timpul dezbaterilor din toamna lui 2024 organizate la Parlament pe tema achizițiilor de gaze, Sergiu Tofilat a fost acuzat de Dorian Istratii, deputat PAS, că lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova.
Pentru Veridica, Sergiu Tofilat a replicat că nu a fost împotriva achiziționării de gaze, ci, de fapt, împotriva procurării întregului volum într-o singură partidă de achiziții de către Moldovagaz.
„Pe bursă există produse standard - gaz pentru luna următoare, pe două luni înainte, pe un trimestru sau pentru perioada iernii. Dar Moldovagaz a plasat pentru licitare produse atipice - o partidă pentru noiembrie - februarie și una pentru martie - aprilie, în total 497 de milioane de metri cubi. Asemenea produse nu există [la vânzare din partea traderilor - n.r.]”, a insistat Tofilat, acuzând conducerea Moldovagaz de incompetență.
Totodată, în același e-mail, Sergiu Tofilat argumenta că prețul gazelor ar putea să mai scadă în perioada următoare și că există riscul unui decont politic privind achiziții la prețuri mai piperate.
„Există premise ca preţul gazelor să mai scadă în perioada următoare şi este necesară diversificarea riscurilor. Dacă procurăm pe 19 iulie tot volumul la cotaţiile curente (aproximativ 32 de euro pentru un megawatt-oră), iar peste o lună preţul va scădea la 28 de euro de euro pentru un megawatt-oră, cine îşi asumă riscurile de gestionare proastă a procesului de achiziţie? Vom avea scandal public foarte serios din cauză că nu am diversificat riscurile şi am prejudiciat consumatorii”, a scris el în email-ul de pe 18 iulie 2024.
De cealaltă parte, Vadim Ceban îl contrazice pe Tofilat, spunând că au fost oferte chiar și pentru volume atipice și că politicianul voia în mod special să oprească achizițiile.
„Până la email-ul respectiv, el [Sergiu Tofilat - n.r.] mi-a telefonat și a insistat să fie anulate licitațiile. Trebuie să spun că au fost oferte de vânzare pentru produsele atipice. Problema constă în implicarea lui deschisă în acest proces. Noi am spus că achiziția de gaze este asumată de Moldovagaz, iar el a insistat ca responsabilitatea să fie atributul Ministerului Energiei”, a subliniat Ceban pentru Veridica.
În paralel, concursul pentru noua conducere a Moldovagaz s-a finalizat pe 29 iulie. După anunțarea rezultatelor, Vadim Ceban a denunțat o lipsă de transparență în ceea ce privește desfășurarea, punctajul și rezultatele concursului și a demarat un proces împotriva Ministerului Energiei, instituție împreună cu care era angajat să efectueze achizițiile de gaze.
Instanța a admis parțial cererea șefului de la Moldovagaz în noiembrie 2024, pe baza legii accesului la informațiile de interes public. Totodată, el a cerut în instanță anularea rezultatelor acestui concurs. Procesul este în plină desfășurare, a doua ședință de examinare a cauzei urmând să aibă loc în septembrie 2025.
Ședință fără consens
Pe fundalul acestui conflict, pe 6 august 2024, a fost convocată o ședință de lucru privind strategia de achiziții de gaze. Chiar în debutul ședinței, reprezentanții Ministerului Energiei au solicitat conducerii Moldovagaz și Energocom să explice motivele urgenței achizițiilor de gaze la licitațiile care urmau să fie organizate pe 7 și 8 august.
Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a invocat legislația cu privire la gaze, care obliga compania să facă toate achizițiile necesare până la finele lunii august și să le raporteze ANRE. El a argumentat, deopotrivă, volatilitatea pieței, cauzată de determinarea Ucrainei de a nu mai permite tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său spre Europa începând cu 1 ianuarie 2025.
Conform procesului-verbal al ședinței, intrat în posesia Veridica, șeful Energocom, Victor Bânzari, a explicat că lunile august și septembrie sunt cele mai prielnice din punct de vedere statistic pentru achiziția de gaze. El estima că prețurile ar putea să crească odată cu apropierea iernii.
La rândul său, șeful interimar al Direcției gaze naturale și produse combustibile din Ministerul Energiei, Sveatoslav Mihalache, a fost de altă părere. El a apreciat că prețurile vor scădea în perioada următoare, dacă nu vor apărea situații neprevăzute. Mihalache a stabilit nivelul pivot pentru procurarea gazelor la 34,5 euro pentru megawatt-oră.
Operațiunea Kursk complică scenariile Chișinăului
Întâmplarea a făcut ca în ziua ședinței decidenților din sectorul energetic din Republica Moldova de pe 6 august, trupele ucrainene să înceapă incursiunea militară în regiunea Kursk a Federației Ruse.
Din cauza luptelor în zona stației de măsurare a gazelor Sudja, din regiunea Kursk, de care depinde livrarea gazelor pentru Europa Centrală, implicit Transnistria, a fost redus volumul de pompare cu 6,8% – de la 42,4 la 39,5 milioane de metri cubi pe zi. O analiză a Centrului de Studii Europene din Varșovia arată corelarea dintre atacul armatei ucrainene asupra regiunii rusești Kursk și o creștere a prețurilor pe piețele europene.
Pe 6 august 2024, prețurile la bursa olandeză TFF erau de 36,5 euro pentru un megawatt-oră. Pe 7 august, a doua zi a operațiunii ucrainene în regiunea Kursk, prețul s-a ridicat la 38,7 euro pentru un megawatt-oră. Vârful a fost atins pe 8 august, atunci când prețul a crescut la 40,3 euro per megawatt-oră.
Lupte pentru putere
Pe fundalul expirării oportunității de achiziție în vară, actorii responsabili de această sarcină strategică au continuat disputele pentru putere în aceeași notă în toamna anului trecut.
Potrivit tuturor responsabililor din domeniul energetic, indiferent de taberele din care au făcut parte, momentul optim pentru cumpărarea de gaze pentru sezonul rece au fost lunile septembrie-octombrie. Cu toate acestea, oportunitatea a fost ratată din nou.
Dacă gazele pentru sezonul rece ar fi fost cumpărate în septembrie, tarifele în facturi ar fi crescut cu 13%, respectiv cu 1,7 lei, și ar fi ajuns la 14,82 lei, și nu cu 27,5%, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lui noiembrie 2024, atunci când prețul a ajuns la 16,74 de lei cu TVA inclus.
În circumstanțele relatate mai sus, pe 3 septembrie 2024, Ministerul Energiei a solicitat Moldovagaz să urmărească tendința prețurilor de pe bursa internațională TTF, cu scopul de a cumpăra gaze la valoarea stabilită de analistul instituției, Sveatoslav Mihalache, de 34,5 euro pentru un megawatt-oră, valoare stabilită în august ca preț-pivot.
De asemenea, Ministerul Energiei a cerut strategia Moldovagaz de cumpărare a gazelor pentru noiembrie 2024 - aprilie 2025, plus analiza comparativă a prețurilor TTF/Moldovagaz/BRME, precum și o analiză a prețurilor de vânzare a gazelor de la Gazprom.
Ultima cerință din septembrie se subscrie ideii enunțate la începutul anului 2024 de către ministrul Energiei, Victor Parlicov, și anume că Republica Moldova, din raționamente economice, poate să-și încalce principiile politice de a se rupe de dependența de gazele rusești și totodată de a nu oferi bani Rusiei pentru întreținerea războiului din Ucraina.
„Începând cu septembrie, mi-am asumat eu toată răspunderea pentru achizițiile de gaze”, a spus Victor Parlicov pentru Veridica.
Tot pentru Veridica, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că premierul Recean a fost tot timpul conectat la discuțiile conduse de Parlicov pe subiectul achiziției de gaze.
„Premierul a monitorizat constant asigurarea cu gaze la ședințele săptămânale cu ministrul responsabil de domeniul energetic [Victor Parlicov - n.r.]. De fiecare dată, ministrul raporta că sarcinile se îndeplinesc și lucrurile decurg conform planului convenit - asigurarea Republicii Moldova cu gaze naturale la cel mai avantajos preț”, a spus Vodă.
Întrebat dacă premierul Dorin Recean i-a solicitat să obțină de la Gazprom prețuri mici la gaze, șeful Moldovagaz a infirmat acest lucru.
Odată cu apropierea iernii din 2024 și a expirării acordului de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei, Chișinăul era tot mai dispus să ajungă la un acord cu Gazpromul. Existau însă două obstacole: Moldovagaz era interzisă pe piața din Ucraina și pretinsa datorie de 709 milioane de dolari către Gazprom, pentru consumul malului drept al Nistrului în perioada 1994–2021.
Potrivit șefului Moldovagaz, Vadim Ceban, Gazprom nu a renunțat niciodată la pretinsa datorie.
Vizita delegaților Moldovagaz și Tiraspoltransgaz în Rusia
Sursa: Telegram (montaj foto, Victor Parlicov a refuzat să apară pe aceeași fotografie cu Aleksei Mller din cauza insignei cu simbolul „Z” pe care o purta acesta)
Pe 9-10 octombrie 2024, cu zece zile înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE, o delegație a Moldovagaz, în frunte cu Vadim Ceban și reprezentanți ai Tiraspoltransgaz, a efectuat o vizită la Sankt-Petersburg.
În urma discuțiilor, s-a ajuns la un acord privind disponibilitatea Gazprom de a livra gaze către Moldovagaz la hotarul dintre Rusia și Ucraina. Cele două părți au convenit chiar și asupra cantităților care urmau să fie livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului, în volum de 294 de milioane de metri cubi în primul trimestru al anului 2025, iar pentru cei de pe malul stâng de două miliarde de metri cubi de gaze, pentru întreg anul 2025. Această cantitate era suficientă Transnistriei pentru consumul curent și pentru generare de electricitate pentru malul drept al Nistrului.
Totul depindea însă de achitarea pretinsei datorii de 709 milioane de dolari pentru consumul malului drept al Nistrului, pe care Guvernul Republicii Moldova nu o recunoaște.
„Căutam cu toții posibilitatea de a furniza gaze la preț mai competitiv. Una dintre posibilități a fost restabilirea furnizării de la Gazprom. Și eu, fiind acolo, am întrebat factorii de decizie dacă este posibil să abordez problema asta… Și eu, în cadrul acestei ședințe cu domnul [Vitali - n.r.] Markelov [vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Gazprom] am abordat chestiunea”, a dezvăluit șeful Moldovagaz pentru Veridica.
Reprezentantul gigantului rusesc ar fi afirmat, după spusele lui Ceban, că totul depindea de tranzitul pe teritoriul Ucrainei și de discuțiile cu autoritățile de la Kiev. „Am fi putut reveni la problema furnizării gazelor pentru malul drept [al Nistrului - n.r.]. Dar problema de bază erau datoriile. Asta nu era o noutate pentru cineva”, a spus Ceban pentru Veridica.
În opinia șefului Moldovagaz, Chișinăul ar fi trebuit să recunoască această datorie, de 709 milioane de dolari, și, atunci, Gazpromul „ar fi fost pus într-o altă situație”. „Ei voiau documentul [de recunoaștere a datoriei - n.r.], nu achitarea datoriei”, a subliniat el.
După stabilirea cantităților, Chișinăul urma să negocieze la nivel politic cu Kievul pentru transportarea gazelor pe teritoriul Ucrainei după 31 decembrie 2024. Interzisă pe piața ucraineană, Moldovagaz planifica să organizeze ședințe de discuții cu Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina.
Această intenție a autorităților de la Chișinău părea o misiune imposibilă în contextul în care Ucraina era neclintită în hotărârea ei de a bloca tranzitul de gaze rusești spre Europa din prima zi a anului 2025.
„Eu am fost în Ucraina, înainte de a mă duce la Sankt-Petersburg [pe 25 noiembrie 2024 - n.r.], mai exact în octombrie. Una din vizite a fost la începutul lunii octombrie, pentru a afla poziția Ucrainei privind tranzitul de gaze rusești. (...) Acolo m-am întâlnit cu ministrul Energiei de la Kiev, dar și cu mai mulți experți independenți. Tehnicienii erau îngrijorați și spuneau că, dacă se sistează tranzitul prin Ucraina, va fi extrem de greu de menținut sistemul ucrainean de transport de gaze, însă decizia finală îi aparținea președintelui Zelenski [...] Atunci mi-a fost clar că nu va avea loc niciun fel de tranzit de la 1 ianuarie 2025”, a spus Parlicov pentru Veridica.
Pe 25 noiembrie 2024, Victor Parlicov a efectuat o vizită la Sankt-Petersburg pentru a negocia cu șeful Gazprom, Alexei Miller, condițiile livrărilor de gaze rusești în Republica Moldova după 1 ianuarie 2025, în baza contractului din 2021, în special în cazul în care tranzitul prin Ucraina urma să fie întrerupt.
Pentru Veridica, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că premierul Dorin Recean l-a delegat pe ministrul Energiei, Victor Parlicov să meargă la negocierile de la Sankt Peterburg cu două sarcini clare: să discute despre obligația Gazprom de a-și respecta contractul cu privire la livrarea gazelor către regiunea transnistreană, având în vedere că existau rute alternative și nu era nicio problemă tehnică, precum și despre schimbările de management de la Moldovagaz.
Vizita oficialului moldovean în Rusia a fost precedată și de o deplasare în Turcia pentru a se asigura de posibilitatea transportării gazelor rusești în Republica Moldova prin Gazoductul Transbalcanic.
Eșec la negocierile cu Gazprom
FOTO: Șeful gigantului energetic rus Gazprom, Aleksei Miller, la o întâlnire a președintelui rus Vladimir Putin și a președintelui chinez Xi Jinping Moscova, Rusia, 08 mai 2025 / PA-EFE/KIRILL KUDRYAVTSEV / POOL
Negocierile de la Sankt-Petersburg din 25 noiembrie s-au soldat cu un eșec, fără ca ministrul Energiei, Victor Parlicov, să ajungă la un consens cu responsabilii ruși din domeniul energiei. Astfel, Republica Moldova se afla în situația în care nu-și asigurase stocurile de rezervă pentru sezonul rece.
Înainte de întrevederea dintre Parlicov și Miller din Rusia, fostul ministru al Energiei stabilise cu premierul Recean ca pe agenda negocierilor să nu fie pusă chestiunea reluării achizițiilor de gaze de la Gazprom pentru malul drept al Nistrului.
Anterior, pe 16 octombrie, Moldovagaz a trimis o scrisoare Ministerului Energiei, în care informa că Gazprom este dispus să vândă gaze pentru ambele maluri ale Nistrului și recomanda negocierea continuării tranzitării gazelor rusești cu autoritățile de la Kiev și după data de 1 ianuarie 2025. Moscova presa astfel Kievul prin intermediul Moldovagaz.
„Scrisoarea aceasta de la Moldovagaz către Ministerul Energiei, criticile opoziției [socialiștii și comuniștii - n.r.], care țipă de ce noi trebuie să cumpăram gaz scump european. Toate acestea erau un fel de ridicare a mingii la fileu ca să ne pună pe mine și pe toată guvernarea în situația în care să alegem [între următoarele situații - n.r.]: dacă luați gaz pentru malul drept de la Gazprom, atunci vă asumați costurile politice legate de revenirea la furnizarea gazelor de la Gazprom; dacă nu acceptați asta, vă asumați costurile politice legate de creșterea prețurilor”, a explicat Parlicov pentru Veridica situația în care era pusă guvernarea.
Pe 29 noiembrie 2024, ANRE a aprobat, în regim de urgență, majorarea tarifelor la gazele furnizate de Moldovagaz pentru 2024. Conform deciziei Agenției, consumatorii casnici trebuiau să achite 16,74 lei pentru un metru cub de gaz. Astfel, gazele s-au scumpit cu 27,5% sau cu 3,62 lei, începând cu 1 decembrie 2024.
Pe acest fundal, criza energetică din Republica Moldova se profila ca fiind una iminentă.
Pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, și a directorului general al Energocom, Victor Bînzari. Acestora le-au fost imputate greșeli în gestionarea situației achizițiilor ratate de gaze. De asemenea, șeful Executivului a cerut demisia lui Sergiu Tofilat din funcția de membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, acuzat și el de blocarea achizițiilor de gaze.
„Ministrul a fost demis după ce nu au fost îndeplinite mai multe indicații. Mai precis, este vorba de definitivarea planurilor de contingență și comiterea unor erori care subminau obiectivul securității energetice”, a explicat Daniel Vodă. De asemenea, demiterea lui Victor Parlicov a fost motivată de conducerea Guvernului prin lipsa de coordonare în procesul de achiziții de gaze.
„În discuțiile pe care le aveam cu Recean, se cocheta cu ideea revenirii la livrările de la Gazprom. Este posibil ca ei [cei de la PAS - n.r.] să fi vrut gaze mai ieftine din considerente electorale. Dar eu nu exclud că era și o componentă de bluff, în sensul că mă împingeau pe mine ca să-mi asum chestiile acestea cu livrările pe malul drept de la Gazprom, ca după asta să mă demită și să-mi spună că eu sunt agent al rușilor”, a afirmat Parlicov pentru Veridica.
De cealaltă parte, conducerea Guvernului a precizat că „discuția despre țapi ispășitori este una falsă” și a recunoscut gestionarea defectuoasă a securității energetice.
„Guvernarea este despre responsabilități și obligații. Iar atunci când se gestionează prost un domeniu esențial, precum cel energetic, se impun schimbări”, a subliniat Daniel Vodă pentru Veridica.
Achiziții la suprapreț
La o săptămână după demiterea lui Parlicov, pe 13 decembrie 2024, Moldovagaz a anunțat că a finalizat achiziția volumelor de gaze necesare pentru sezonul de încălzire octombrie 2024 - martie 2025 pentru malul drept al Nistrului.
Gazul a fost procurat de pe piețele internaționale prin intermediul Bursei Române de Mărfuri Est (BRME). Întreprinderea a precizat că procedura de procurare a fost inițiată în iulie și încheiată cu succes la 12 decembrie 2024.
În total, au fost procurate 747,9 milioane de metri cubi de gaze. Prețul mediu a fost de 47,88 de euro pentru un megawatt-oră, mult peste prețul prețul-pivot stabilit de experții Ministerului Energiei de 34,5 de euro per megawatt-oră.