Criza iarăși ia proporții în stânga Nistrului, după ce, pe 6 iunie a.c., au fost sistate livrările de gaze la stațiile PECO și a fost întreruptă furnizarea apei calde în orașele din regiune, iar, acum două zile, Tiraspolul a reintrodus starea de urgență în economie. Cu toate că sectorul social este aproape la pământ în enclava separatistă, unde oamenii de rând nu-și mai primesc salariile și devin șomeri, această situație reprezintă o posibilitate inedită pentru reîntregirea Republicii Moldova care însă nu este folosită din cauza că în curând vom avea alegeri. Este opinia lui Alexandru Flenchea, cofondator al Asociației „Inițiativa pentru Pace” și ex-vicepremier pentru Reintegrare care și-a explicat acest punct de vedere în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
„Cei de la Tiraspol fac economii, dar de ce le fac, știu numai ei”
VERIDICA: Dle Flenchea, ce se întâmplă peste Nistru în ultima săptămână?
ALEXANDRU FLENCHEA: Pentru un răspuns la această întrebare, trebuie să știm exact ce s-a întâmplat acolo până acum, dar noi nu știm acest lucru. Dacă privim retrospectiv, la începutul acestui an, gazul în Transnistria s-a terminat, după care Kransnoselski a zis: „Rusia ne ajută, ne dă gaze”. Actul ăsta de binefacere nu știm de ce a fost achitat de o companie din Dubai, al cărei nume tot nu-l știm, căci s-au vehiculat diferite nume. Gazele ar fi livrate de o companie ungurească, care le transmit prin intermediul Moldovagaz. Astfel, avem multe informații în spațiul public, dar aproape zero informații oficiale. Tot ce știm la nivel oficial au fost asigurările premierului Recean că această schemă este legală, că în ea nu sunt implicate companii moldovenești sau supuse sancțiunilor internaționale. Mai nou, șeful interimar de la Moldovagaz, Vadim Ceban, a confirmat că, la solicitarea expresă a Tiraspolului, livrările zilnice în regiune au scăzut aproximativ în jumătate, până la 1 mln. de metri cubi pe zi. Evident că cei de la Tiraspol fac economii, dar de ce le fac, știu numai ei. În concluzie, cert e un lucru. Dacă au vrut să credem că s-a făcut un act de binefacere pentru regiunea transnistreană, de ce ne-ar mira că această binefacere mai devreme sau mai târziu se termină?
De fapt, există o singură soluție viabilă de asigurare a întregii țări cu resurse energetice. Este necesară o soluție legală, care să corespundă normelor internaționale, legislației Republicii Moldova și să respecte rigorile pieței energetice. Asta ar însemna un distribuitor licențiat în stânga Nistrului, contracte transparente de furnizare a gazelor în regiune, tendere, achiziții și, nu în ultimul rând, achitarea gazelor la prețuri reale.
VERIDICA: În situația în care lucrurile degenerează din ce în ce mai mult în regiune transnistreană, de ce Tiraspolul nu ar accepta în sfârșit calea legală?
ALEXANDRU FLENCHEA: Pentru că are o alegere. Între lege și prețul real de piață, Tiraspolul, ca de obicei pe parcursul ultimilor peste trei decenii, alege scheme netransparente, mai puțin legale sau total ilegale, chiar și cu prețul volumelor insuficiente și al incomodităților create oamenilor. Până la urmă, gazul lichefiat de la stațiile lor de alimentare auto de unde vine? Nu e tot, tradițional, furat de la Moldovagaz? Fie că e din asistența acordată de UE în februarie, fie că e achitat de misterioasa companie din Dubai.
„Lipsa de transparență dezavantajează pe toată lumea, în afară de compania Sheriff și de pretinsa administrație de la Tiraspol”
VERIDICA: Schema cu tranzitul gazului rusesc pentru Transnistria, achitat de compania din Emirate, ați numit-o într-un interviu „la limita legalității”. De ce credeți așa?
ALEXANDRU FLENCHEA: Această schemă, dacă nu a fost schimbată între timp, a fost aprobată printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale (CSE) în februarie, când Moldovagaz a fost desemnată să transmită gazele furnizate în stânga Nistrului. Însă efectele juridice ale deciziilor CSE expiră în ziua în care se încheie starea de urgență și asta a fost pe 16 februarie curent. La asta mă refeream. Înțeleg că, din același motiv, în recentele amendamente propuse la Legea cu privire la gazele naturale, a apărut și prevederea care împuternicește ANRE să desemneze fără concurs furnizorul de gaze pentru stânga Nistrului. Dar să bagi într-o lege organică așa o prevedere netransparentă, care încalcă principiile pieței liberalizate a gazelor naturale, este ciudat. Cred că motivul principal al acestor decizii este frica de a schimba status-quoul ăsta vicios, care în stânga Nistrului este nu doar în afara câmpului legal al Republicii Moldova, dar și în afara pieței, concursurilor deschise și a tranzacțiilor transparente. Anume schimbarea status-quoului, probabil, generează disconfort, căci nu se dorește tulburarea apelor înainte de alegeri, dacă toată lumea se gândește la parlamentare și se teme de unele destabilizări în țară.
Mai mult, inițial se spunea că banii, alocați de Federația Rusă prin compania din Dubai, vor acoperi consumul de gaze în stânga Nistrului până în a doua jumătate a lui aprilie a.c.. Iată că suntem aproape de mijlocul lunii iunie și abia acum se vehiculează că se termină donația rusească. Dar ce s-a întâmplat în ultimele luni, unde sunt banii, gazul? Nu poți zice nimic, pentru că, repet, sunt zero informații oficiale.
VERIDICA: Poate că Tiraspolul a economisit gazul primit și i-a ajuns pentru mai mult timp?
ALEXANDRU FLENCHEA: Probabil, dar suspiciunile respective apar din cauza lipsei de transparență la acest capitol, care dezavantajează pe toată lumea, în afară de compania Sheriff și pretinsa administrație de la Tiraspol. Iar principalul păgubit, din păcate, în afară de poporul Moldovei, care suportă cheltuielile, este Guvernul de la Chișinău, care pierde ca imagine, ca reputație, pierde și teren politic pentru viitoarele interacțiuni cu Tiraspolul. Doar nu poți să zici că noi avem grijă de ai noștri, de pe malul drept, iar de cei de pe malul stâng să aibă grijă Sheriff-ul.
„Întrerupătorul de la Ciuciurgan ar putea fi folosit doar atunci când Tiraspolul nu ar avea ce pierde”
VERIDICA: Dle Flenchea, după ce actuala schemă de tranzit al gazelor către regiunea transnistreană a fost aprobată, Dorin Recean recunoștea în cadrul unui interviu că Guvernul este nevoit să facă unele concesii în fața Tiraspolului, pentru ca separatiștii să nu folosească întrerupătorul de la Centrala de la Cuciurgan, care ne-ar putea lăsa fără curent electric. În acest caz, poziția Guvernului pare a fi bine motivată, nu?
ALEXANDRU FLENCHEA: Într-adevăr, energia electrică pe care o primim din România trece pe la Cuciurgan, unde există acest întrerupător. Dar apare întrebarea: dacă există o astfel devulnerabilitate, de ce ați amânat de trei ori termenul de date în exploatare a liniei de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care deja de un an trebuia să fie funcțională? Nici la această întrebare nu avem răspuns. Pe de altă parte, aceste riscuri erau iminente atunci când gazul venea liber și gratuit din Rusia în Transnistria, când noi eram dependenți de stânga Nistrului atât la capitolul energie electrică, cât și la capitolul gaze naturale. Dar, în 2025, lucrurile s-au schimbat. Acum regiunea transnistreană depinde de Chișinău în toate privințele: gaze, energie electrică, importuri, exporturi, tot. Da, într-un scenariu apocaliptic, s-ar putea ca întreaga țară să rămână fără energie electrică, dar cine e interesat de așa ceva? Nici Guvernul de la Chișinău, nici patronii companiei Sheriff - cei care controlează regiunea transnistreană. Ei vor să fie pace, liniște și să vină banul, dar fără lumină, când nu lucrează nimic, nu sunt nici bani nici pace, nici liniște. Adică, astăzi ei sunt într-o poziție vulnerabilă, ei sunt cei interesați să se înțeleagă cu Chișinăul. Întrerupătorul de la Ciuciurgan ar putea fi folosit doar atunci când Tiraspolul nu ar avea ce pierde. Dar acum el are ce pierde, are miliarde de pierdut. Miliarde de dolari, nu de lei.
„Există limite ale posibilului pentru Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană”
VERIDICA: Oare Rusiei nu i-ar conveni ca Republica Moldova să se scufunde în beznă, înainte de parlamentare?
ALEXANDRU FLENCHEA: Rusiei i-ar conveni, dar nu și companiei Sheriff. Unde e Rusia și care sunt pârghiile ei? Dispoziția la Moscova se schimbă des, alegerile vin și pleacă, iar Sheriff-ul rămâne aici și ei au de plătit nota. În situația în care ne aflăm astăzi, în al patrulea an de război, cu poziția și rolul Ucrainei, care sunt cu totul diferite decât altădată, există limite ale posibilului pentru Federația Rusă în raport cu regiunea transnistreană, mult mai restrânse decât acum patru ani. Timp de decenii, principala armă a Rusiei în raport cu Republica Moldova a fost energia. Și la ce i-a ajutat ea în ultimii ani?
VERIDICA: Unii analiști politici susțin că toate guvernările de la Chișinău de până acum au avut afaceri ascunse și interese tenebre în Transnistria, de aceea nici nu și-ar fi dorit să soluționeze conflictul. Sunteți de acord?
ALEXANDRU FLENCHEA: Aici contează nu ce cred eu, dar ce spun organele de anchetă, cel puțin în cazurile în care nu a expirat termenul de prescripție. Și cred că mă opresc aici.
VERIDICA: Dar ce pot face procurorii noștri în acest sens, căci nu pot lucra în stânga Nistrului?
ALEXANDRU FLENCHEA: Acum contează ziua de azi, contează ce facem în prezent pentru a schimba această stare de lucruri, ca peste 10 ani să nu ne lamentăm cu oportunitățile ratate. Faptul că subiectul transnistrean este abordat de presă cu regularitate sugerează foarte clar că există o cerere publică pentru reîntregirea țării, lucru care nu era valabil acum cinci, 10 sau 15 ani, când regiunea transnistreană se afla undeva la periferia interesului public. Și aceasta tot e o constrângere, pe care actorii politici de la Chișinău nu o pot ignora.
„Astăzi, interesul pentru țara noastră e cu totul altul. Războiul le-a schimbat pe toate”
VERIDICA: Cum ar fi posibilă acum reintegrarea Republicii Moldova?
ALEXANDRU FLENCHEA: Acum e mult mai posibilă decât oricând în trecut, tocmai pentru că nu mai există status-quoul vicios, în care nu ne puteam mișca. Pe de o parte, status-quoul avea componenta energetică, când gazul venea ieftin pentru unii, gratuit pentru alții și pe care se ținea toată regiunea transnistreană. Pe de altă parte, era status-quoul la nivel regional, care prevedea securitatea la nivel internațional în această zonă din Europa și nimeni nu voia să riște stabilitatea pe continent de dragul unor schimbări dramatice într-o țară mică și neimportantă, cum era Republica Moldova. Astăzi, ponderea Moldovei este cu totul diferită decât atunci și interesul pentru țara noastră e cu totul altul. Suntem stat candidat, cu o perspectivă de deschidere a negocierilor de aderare la UE până la sfârșitul acestei luni. Avem un război mare în preajmă, transformări dramatice pe tot continentul european. Prin urmare, partenerii noștri deja cer de la noi schimbările de care se fereau, ca să nu zic că se temeau, încă acum cinci ani. Războiul le-a schimbat pe toate.
Cum scăpăm de armata rusă?
VERIDICA: Explicați-ne cum am putea reîntregi țara cu o armată străină pe propriul teritoriu?
ALEXANDRU FLENCHEA: Asta se rezolvă. Paradoxul acestui conflict și ironia sorții este că armata străină de pe teritoriul țării noastre constă tot din cetățeni ai Republicii Moldova, lucru pe care nu trebuie să-l uităm. Contingentul de 1500 de militari ruși are numai 70 de ruși – ofițeri superiori. Restul sunt, nu-i niciun secret, oameni de pe loc, foarte mulți cu buletine de identitate moldovenești valabile. Din acest punct de vedere, problema retragerii armatei străine de pe teritoriul țării noastre încetează să mai fie o problemă a retragerii și devine o problemă de expulzare în Rusia a celor 70 de ofițeri, de gestionare a procesului de demobilizare, dezarmare și reintegrare socială a cetățenilor noștri, care au fost împinși de circumstanțe să semneze contracte cu Ministerul Apărării rus. Nu zic că e simplu și nu există riscuri, dar ele sunt gestionabile. Cel mai important e că nu mai este o problemă majoră de securitate, cu implicații geopolitice la nivel regional și care ar depinde de bunăvoința Moscovei. Nu avem de convins europenii să treacă mii de militari ai armatei agresoare pe teritoriul lor. E vorba de numai 70 de indivizi, care pot fi expulzați. Cu alte cuvinte, este o problemă internă a noastră, pe care Republica Moldova are capacitatea să o rezolve.
„Este evident că reîntregirea țării nu poate fi monopolizată de niciun partid. Este nevoie de un consens”
VERIDICA: Ce împiedică Chișinăul să facă lucrul acesta?
ALEXANDRU FLENCHEA: Cine face așa ceva într-o campanie electorală? Dar noi și anul trecut am avut, și peste doi ani vom avea alegeri. Este evident că reîntregirea țării nu poate fi monopolizată de niciun partid. Este nevoie de un consens național. Reîntregirea trebuie făcută în comun de toți politicienii de bună-credință, fără atacuri reciproce. Înțelegând că acest proces ar trebui inițiat de societatea civilă, neafiliată vreunui partid politic, „Inițiativa pentru pace” a început deja să lucreze în acest sens. Am avut deja discuții cu principalele partide din Republica Moldova, cărora le-am prezentat viziunea noastră și le-am spus că scopul nostru este de a-i aduna la o masă nu într-o perspectivă îndepărtată, dar în Parlamentul nou ales. Vreau ca acesta să fie un subiect de consens național. Și niciunul nu mi-a zis nu.
VERIDICA: În opinia dvs., Federația Rusă e interesată să mențină sau să aprofundeze această criză energetică?
ALEXANDRU FLENCHEA: Federația Rusă are acum obiective imediate în altă parte, ele țin de Ucraina. Ceea ce vrea Rusia în Republica Moldova este ca aici să nu se producă niciun fel de schimbări dramatice ireversibile. Dacă pentru asta e nevoie de o criză energetică, lor nu le pasă. Dar care sunt pârghiile lor? Să ne lase fără energie electrică pot în anumite condiții, dar, folosind terminologia președintelui Trump, noi avem cărți mai bine de jucat aici. Ceea ce ne lipsește este determinarea de a acționa pentru binele întregii țări. Da, am auzit și eu speculații că Rusia intenționat a lăsat Transnistria fără gaze, ca să destabilizeze Republica Moldova, dar nu înțeleg până la urmă cum s-ar putea face ca revolta cetățenilor din stânga Nistrului să fie îndreptată contra Chișinăului. Adică, Krasnoselski mulțumește Rusiei să le-a dat gaze, iar acum Moscova îi lasă fără gaze și Chișinăul se face responsabil? Este o frântură logică, simțiți? Mai ales că același Krasnoselski a zis-o mereu și a reconfirmat săptămâna trecută că Chișinăul nu creează impedimente pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului.
„Dacă vom pune accentul pe lege, soluționarea problemei energetice în stânga Nistrului ar putea să ne aducă până în pragul reintegrării politice”
VERIDICA: Să înțelegem că excludeți posibilitatea că actuala situație din stânga Nistrului a fost creată special, în legătură cu alegerile din Republica Moldova din toamnă?
ALEXANDRU FLENCHEA: Eu acum nu exclud nimic, pentru că ne aflăm într-o perioadă foarte turbulentă în plan regional și agravată de campania electorală, în cazul Moldovei. Dar nu văd deocamdată o legătură cauzală. Lași Transnistria fără gaze, ca să ce? Nu pot fi atât de categoric nici în legătură cu oamenii din stânga Nistrului, pentru că electoratul de acolo, în proporție de 36 la sută, a votat pentru Maia Sandu la prezidențiale, fără ca ea să aibă posibilitatea să-și facă campanie în regiune și după ani de propagandă anti-Chișinău. Și la referendumul privind aderarea la UE, au fost zone pe malul drept, care au arătat rezultate mult mai modeste decât în Transnistria.
În aceste condiții, Chișinăul trebuie să liberalizeze piața gazelor în regiune, după cum am mai spus, și să pună accentul pe lege. Alte soluții pe termen lung sau mediu nu există. Și atunci vom vedea că, într-un mod miraculos, soluționarea problemei energetice în stânga Nistrului ne va aduce până în pragul reintegrării politice.
