“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Acum aceste imagini SF au devenit realitate…
VERIDICA: Dvs. ați lucrat o perioadă în Ucraina și apoi ați revenit în Republica Moldova. La al cincilea an de război, ce au învățat ucrainenii și ce au învățat moldovenii? Ce mai avem de învățat?
Rosian Vasiloi: La peste patru ani de la invazia în Ucraina, putem spune cu certitudine că războiul nu e cel clasic sau cu cel cu care ne-am obișnuit încă din cel de-al doilea război mondial, războiul rece sau războiul din Afghanistan, cel din Irak. Războiul din Ucraina este un război al tehnologiilor. În războaiele precedente, - în Irak, Afghanistan, - dronele se foloseau mai mult ca instrumente de recunoaștere și mai puțin ca instrumente de luptă. Acum, dronele sunt protagonistele războiului ruso-ucrainean. Sunt ieftine de produs și au impact. Datele oficiale ucrainene arată: 80% din toate pierderile Federației Ruse se datorează dronelor.
Trebuie să facem diferență între dronele aeriene și cele terestre. Noi am văzut în filme SF mitraliere instalate pe drone care nimicesc inamicul… Acum aceste imagini din SF au devenit realitate…
Militarii ucraineni le simt zi de zi pe câmpul de luptă. Același lucru se întâmplă și în cazul trupelor de ocupație ruse, care folosesc aceleași unelte și metode împotriva Ucrainei. Nu putem să nu vorbim de echipament electronic, care permite fie blocarea dronelor, fie devierea lor de pe rutele prestabilite. Aici una din ținte este și Republica Moldova. Analiza făcută de presa Republicii Moldova arată că avem circa 30 de cazuri în care drone sau rachete au intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Din fericire, nu avem victime în rândul populației. Dar ultimele cazuri au arătat că aceste drone sunt cu încărcături explozibile, care pot aduce și pierderi de vieți omenești, cum se întâmplă în Ucraina, cum am văzut că au fost răniți și la Galați.
VERIDICA: Când vorbim de drone terestre, la ce ne referim?
Rosian Vasiloi: Dronele aeriene pot fi de cercetare, pot fi cu mine sau alte arme. Avem însă drone terestre, de diferite dimensiuni, automobile pe șine sau pe roți, ghidate după același principiu ca dronele aeriene. Pe ele e instalat armament. Sau ele sunt folosite pentru asigurarea logistică a subdiviziunilor militare din prima linie. Acum câteva săptămâni, Ucraina a eliberat niște zone ocupate folosind doar drone terestre. Tehnologizarea războiului este viitorul. Dacă nu ne gândim azi sau chiar ieri la acest lucru, avem doar de pierdut.
Cred că Republica Moldova are multe de făcut pentru a dezvolta sisteme în armată și în poliția de frontieră. Noi avem asemenea sisteme, dar ele sunt fie procurare, fie donate.
Dar Republica Moldova are capacitatea de a dezvolta asemenea drone, reieșind din capitalul uman, capacitățile academice, mă refer în primul rând la Universitatea Tehnică, Academia Militară ș.a. Tot ce vedem pe câmpul de luptă în Ucraina este un parteneriat între trei componente: componenta militară, componenta academică și agenții economici, care au început să dezvolte sisteme în beciuri, în încăperi improvizate, iar acum, asemenea tehnologii sunt dezvoltate cu infrastructură modernă. Vedem că statele UE sau cele din Orientul Mijlociu, cu sisteme costisitoare antiaeriene, nu întotdeauna fac față sistemelor fără pilot. Experiența Ucrainei e foarte valoroasă.
Neutralitatea nu înseamnă să stai cu mâinile pe piept și să aștepți ocupația
VERIDICA: Discuția noastră a pornit de la un coleg ucrainean care v-a întrebat: ce fac moldovenii cu dronele căzute pe teritoriul lor? Noi nu avem un răspuns public la această întrebare…
Rosian Vasiloi: Dacă lucrul acesta nu a fost deja făcut, le recomand autorităților Republicii Moldova să ofere toate dronele găsite pe teritoriul nostru specialiștilor, tehnicienilor, pentru a fi studiate și a fi create capacități proprii, lăsând la o parte retorica bolnavă despre neutralitate impusă de Rusia. Așa au dezvoltat sisteme de apărare și colegii și partenerii din Ucraina.
Neutralitatea nu înseamnă să stai cu mâinile pe piept și să aștepți ocupația. Neutralitatea înseamnă capacități de dezvoltare proprii. Vedem că și Finlanda sau Suedia, care au fost neutre, au decis să adere la NATO din cauza agresiunii ruse. Dar cât au fost neutre, ele au dezvoltat armamente reieșind din practica războiului modern din Ucraina.
Mai bine descurajezi acțiuni din partea unui agresor, de oriunde ar fi el. Trebuie să ținem cont de faptul că 11% din teritoriul nostru e sub ocupație rusă. Eu nu exclud că, folosind cunoștințele statului agresor, cineva din regiunea transnistreană nu dezvoltă aceste capacități… Repet, noi trebuie să prevenim, să descurajăm asemenea acțiuni prin capacități proprii.
VERIDICA: Când au început ucrainenii să studieze dronele? Încă din 2014?
Rosian Vasiloi: Când lucram în Ucraina, în 2014-2016, ei deja studiau dronele și le foloseau inițial ca instrumente de cercetare, apoi ca instrumente de luptă. Înaintea invaziei la scară largă, forțele aeriene ale Ucrainei au cumpărat câteva sisteme turcești Bayraktar, fără pilot, și noi ne aducem aminte de acele coloane de mașini blindate și tancuri oprite la marginea capitalei Kiev, inclusiv cu folosirea acestor sisteme, pe lângă artilerie.
Îmi aduc aminte când unii demnitari vorbeau de procurarea elicopterelor, blindatelor, tancurilor… Dar acum dronele pot distruge inclusiv elicoptere în zbor. Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei arată că dronele sunt viitorul.
Dacă Republica Moldova ar dezvolta deja aceste sisteme, nu știu de ce nu s-ar face public acest lucru. Comunicarea pe domeniile apărării și securității e vitală pentru a crea cetățeanului sentimentul de siguranță și nu de frică față de sistemele moderne de apărare. Trebuie să fim cu un pas înaintea narațiunilor forțelor pro-ruse. Dar, cu părere de rău, uneori ei o iau înaintea statului. Problema aceasta poate fi însă prevenită prin comunicare strategică interinstituțională.
VERIDICA: Dar dvs. credeți că Republica Moldova ar putea face față unei invazii militare? Impresia mea este că în societate părerea majoritară este că noi am fi ocupați oricum în două ore, de ce să ne mai chinuim?
Rosian Vasiloi: Nu vreau să redau ce am simțit pe 24 februarie 2022. Dar foarte mulți experți din UE au greșit când s-au gândit că Ucraina va ceda. Iar noi vedem că Ucraina rezistă.
VERIDICA: Ar trebui să luăm exemplu de la ei?
Rosian Vasiloi: Dacă Ucraina în 2022 aștepta armament, rachete din partea aliaților, în special SUA, noi vedem că acum Ucraina produce sisteme de armamament care sunt compatibile sau pe unele segmente chiar mai dezvoltate decât sisteme produse de partenerii occidentali. La ce adâncime sunt atacurile ucrainene în interiorul Federației Ruse… Nu trebuie să ne temem să ne creăm propriile sisteme de apărare.
Dronele chinezești cumpărate de ucraineni au căzut la 24 februarie 2022, pentru că rușii au luat toate codurile pentru aceste obiecte de la chinezi. Ucrainenii au trebuit să le schimbe softul, ca să nu poată fi nimicite. Acum, ucrainenii nu doar că se apără pe ei înșiși, dar mai fac și bani din propria producție de drone.
Noi am primit de la nemți drone. Noi am avut propriul producător de drone, care a văzut drona nemțească de 250 000 de euro, a zis că poate face aceeași dronă cu 60 000 de euro. El a participat la o licitație inițiată de noi, dar a fost exclus din competiție din motive birocratice, pentru că nu avea un certificat, și atunci el a plecat în România și își aplică acolo capacitățile sale.
La noi, când se vorbește de apărare, lumea se gândește doar la Ministerul Apărării, ceea ce e o greșeală. Trebuie să avem o sinergie a tututor instituțiilor din sectorul de securitate și de apărare, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Protecției Sociale, Ministerul Educației, a societății civile, a cetățenilor.
Chiar dacă eu sunt militar de formație, cu experiență de peste 30 de ani, acum sunt convins că putem vorbi de un stat protejat, un stat apărat, doar atunci când avem un sistem de educație pus la punct, care să permită dezvoltarea competențelor și capacităților copiilor pentru consolidarea economiei.
VERIDICA: Adică aveți încredere că Republica Moldova poate face pași importanți înainte pentru a deveni mai rezilientă?
Rosian Vasiloi: De una singură, poate că e imposibil. Dar trebuie să dezvoltăm parteneriate. M-am bucurat să văd triunghiul România-Moldova-Ucraina pe dimensiunea apărării cibernetice. Avem ce învăța de la România, ca stat NATO, și de la Ucraina, cu experiența sa de război. Eu cred că securitatea națională și afacerile interne pot fi un alt pilon pe care îl putem dezvolta în această formulă. Dincolo de acest triunghi, putem dezvolta parteneriate cu Letonia, Lituania, Polonia, țări care au capacități și care au rezistat ocupației ruse.
Dezvoltarea Consiliului Memoriei (n.a. inițiat de Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, împreună cu Ministerele Educației și Culturii în 2025) despre care se vorbește în ultimul an, trebuie să aibă loc mai rapid.
La noi, în curricula școlară, despre războiul din 1992 sunt doar câteva alineate. Eu din 2016 încerc să dezvolt un proiect, - „Eroii nu mor niciodată”, - prin care să dezvolt o bază de date despre fiecare combaratnt care a murit pe front. Aici e nevoie de consolidarea percepției la nivel național despre cele trei ocupații: 1812, 1940, 1992, care continuă până azi, prin ocuparea a 11% din teritoriul nostru.
Este o greșeală să te bizui pe sisteme militare rusești și sovietice
VERIDICA: În 2014, Rusia încerca să creeze o Transnistrie în Ucraina. Aș vrea să vă întreb ce v-a impresionat în Ucraina în acei ani în care ați lucrat la Kîiv și ce greșeli au comis ucrainenii atunci?
Rosian Vasiloi: Rușii au și creat o Transnistrie în Donețk și Luhansk, în acea perioadă, vârful conducerii din acele două așa zise “republici populare” erau decidenți din regiunea transnistreană, cum ar fi Vladimir Antiufeev, care a aplicat ce a învățat din 1992. Opinia mea este că în 2014, Ucraina nu a învățat lecția Republicii Moldova și a permis impunerea de către Federația Rusă a unor negocieri directe dintre Kiev, Donețk și Luhansk. Când tu trebuie să negociezi cu agresorul. Astăzi situația e cu totul alta. Tu nu ai ce discuta cu Federația Rusă, stat agresor. Acum deja este clar pentru mine că Ucraina nu se va așeza la masa de negocieri alături de Federația Rusă în formatul 5+2.
Dar în acea perioadă, în Ucraina, au fost foarte multe trădări, sistemul fiind penetrat de agenți.
VERIDICA: Și acum nu a rămas la fel?
Rosian Vasiloi: Mai persistă, dar nu în așa măsură ca atunci când unități militare în Crimeea, în Donețk și în Luhansk au trecut sub conducerea statului agresor. A fost o greșeală și faptul că Ucraina s-a bazat pe sisteme militare rusești și sovietice.
Eu, în cadrul Poliției de Frontieră, am început trecerea de la sisteme sovietice în domeniul supravegherii și controlului, inclusiv armament individual, la sisteme moderne, fără pilot, aplicarea integrată a modulelor de cercetare terestră, ca să ne debarasăm de sisteme sovietice de armament care în situația actuală nu mai sunt viabile, pentru că noi nu mai putem să cumpărăm muniții, componente necesare din Federația Rusă.
VERIDICA: Din perspectiva dvs, ce ar trebui să facă Republica Moldova în raport cu regiunea transnistreană?
Rosian Vasiloi: Să fie mai fermă. De exemplu, agenții economici care livrează echipament, combustibil, produse alimentare pentru trupele de ocupație să fie incluși în liste de sancțiuni.
În 2016, când revenisem din Ucraina, am încercat să analizez datele deschise și am constatat că trupele de ocupație rusă din Transnistria aveau până în 2014 anual 20-30 de exerciții. Din 2014 până în 2016, numărul lor creștea constant. În 2016, acestea au ajuns la 120 de exerciții pe an, adică 10 pe lună. Exerciții cu cele 26 de tancuri, cu tehnică… O creștere de patru ori. Pentru ce se pregăteau ele? De atunci a fost clar că rușii nu se vor opri în Donbas și că ținta era să ajungă la Dunăre și la Prut. Noi cu ce ne opunem acestor tancuri? A fost un ministru al Apărării care voia să cumpere elicoptere de atac. Pentru ce? Nouă ne trebuie sisteme de apărare, de distrugere a tancurilor.
Ce i-a ajutat pe ucraineni în primele zile, pe lângă voința cetățenilor? Ei au primit de la letoni și lituanieni sisteme portabile, simple, care să nimicească orice mijloc de transport. Asta i-a scăpat.
Kievul cum a fost eliberat? Nu printr-un sistem clasic de atac, ci prin acțiuni de gherilă.
Respectiv, asta putem învăța și noi.
