Danemarca își intensifică cooperarea militară și de securitate cu Republica Moldova, pe fondul amenințărilor hibride ale Rusiei în Europa, a declarat Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, într-un interviu pentru Veridica. Søren Jensen a explicat că președinția daneză a Consiliului UE prioritizează consolidarea apărării europene, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de protecție împotriva războiului hibrid. „Rusia continuă să destabilizeze țări, inclusiv Republica Moldova, pe care încă o vede ca parte a sferei sale de influență”, a spus ambasadorul Jensen, subliniind necesitatea ca Chișinăul să-și întărească reziliența și capacitățile de apărare. Potrivit lui Søren Jensen, cooperarea moldo-daneză include un memorandum de înțelegere semnat în 2025, axat pe instruirea militară, dezvoltarea capacităților cibernetice și informatice, gestionarea crizelor și sprijin pentru participarea voluntară a militarilor moldoveni la operațiuni internaționale. Un atașat militar danez, prezent la Chișinău, va coordona implementarea programului.
Negocierile de aderare: „Capitolele sunt practic deja deschise”
VERIDICA: Domnule Ambasador, Danemarca deține în prezent președinția Consiliului UE, iar Republica Moldova și-a propus în acest mandat al președinției daneze să deschidă primele capitole de negocieri cu UE, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată. Care credeți că este cauza? Există posibilitatea deschiderii negocierilor pe capitole cu Republica Moldova la Consiliul European din 17-18 decembrie a.c.?
Søren Jensen: Există chestiuni de ordin politic în modalitatea în care Uniunea Europeană negociază aderarea cu țările candidate. Parțial este vorba de echilibrul intern din țările respective și de interesele naționale, bineînțeles. Când este vorba despre Republica Moldova, există un angajament ferm în aproape toată Uniunea Europeană de a vedea Republica Moldova, dar și Ucraina, integrate împreună, pentru că țările sunt oricum conectate. Însă deschiderea formală a capitolelor de negociere cu Ucraina nu a fost posibilă, din păcate. De aceea, președinția daneză încearcă alte modalități. Încercăm să continuăm oricum negocierile tehnice, încercăm să avansăm aceste negocieri. În realitate, putem spune că Republica Moldova a deschis deja aceste capitole. Cel mai important este ca schimbări adevărate să aibă loc, schimbări autentice. Nimic nu poate împiedica Republica Moldova, la fel cum nimic și nimeni nu poate împiedica Ucraina să realizeze reformele.
VERIDICA: În ce domenii anume credeți că Republica Moldova ar trebui să facă cele mai mari schimbări în ceea ce privește reformele?
Søren Jensen: Reformele sunt împărțite pe clustere, așa-zise capitole de negocieri, care sunt legate de tratatele europene. Există mai multe domenii în care Republica Moldova progresează foarte bine în acest sens. Mai există însă și chestiuni nerezolvate, de exemplu în domeniul justiției. Republica Moldova trebuie să finalizeze procesul început. Guvernul Republicii Moldova a afirmat foarte clar că își menține ambiția de a finaliza cu succes reforma sistemului judecătoresc, deoarece de aceasta depinde în mare măsură restul procesului de integrare. La fel, și dezvoltarea economică pozitivă, pentru că investițiile depind foarte mult de încrederea în sistemul de justiție.
Așadar, sistemul de justiție este unul dintre domeniile principale. Dar mai există și alte domenii cum ar fi energia, unde lucrurile au evoluat foarte bine în privința alinierii și armonizării legislației. Avem și domeniul mediului înconjurător care este ceva mai dificil. De asemenea, domeniul concurenței, transporturilor – domenii care trebuie încă să își ajusteze legislația și așa mai departe. La acestea se adaugă și alte condiții ce țin de stabilitatea și reziliența per ansamblu a Republicii Moldova, inclusiv problema transnistreană,care ar putea, de asemenea, să constituie un obstacol în parcursul european.
„Rusia continuă să destabilizeze țări, inclusiv Republica Moldova, pe care o consideră parte a sferei sale de influență”
VERIDICA: Rămânem la capitolul reziliiență. Unul din obiectivele președinției daneze a Consiliului UE este consolidarea apărării europene, inclusiv capacitățile de apărare în fața războiului hibrid al Rusiei. Din perspectiva dumneavoastră, care sunt cele mai urgente măsuri pe care statele europene — inclusiv Republica Moldova — ar trebui să le adopte pentru a răspunde eficient acestui tip de agresiune?
Søren Jensen: Aici există mai multe domenii. Este vorba și despre domeniile mai tradiționale ale apărării. Avem țările europene care sunt parte a Alianței Nord-Atlantice și care s-au angajat să își mărească bugetele pentru apărare, pentru a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei. Astfel, s-a luat angajamentul de a crește la 5% bugetele pentru apărare în cadrul NATO, iar Danemarca a fost foarte activă în acest sens. Uniunea Europeană are „mușchi” puternici, ca să spunem așa — are industria necesară, iar dacă reușim să investim mai mulți bani în apărare, acest lucru se traduce și prin mai multă dezvoltare economică, prin crearea de locuri de muncă, prin dezvoltarea de tehnologii și prin producerea de armament de către companiile europene. Republica Moldova poate face parte din astfel de evoluții și ar putea beneficia de dezvoltarea unei industrii în domeniul armamentului sau a unor industrii conexe. Republica Moldova se confruntă, la fel ca restul Europei, cu provocări hibride, diferența fiind că nu este membră a Alianței Nord-Atlantice și, prin urmare, trebuie să se îngrijească singură de modul în care se poate apăra. Pentru acest scop a fost creat și programul bilateral de asistență, prin care Republica Moldova să își consolideze capacitățile și să poată face față amenințărilor.
Partea de amenințări hibride este ceva nou, o evoluție recentă. Nu este vorba despre amenințări militare convenționale, ci despre dezinformare, manipulare și alte forme de presiune. În acest sens, Republica Moldova a fost una dintre țările cu cea mai reușită experiență în urma rundelor de alegeri pe care le-a avut anul acesta, reușind să facă față acestor provocări. Republica Moldova a reușit să limiteze impactul dezinformării și manipulării, ceea ce a permis ca procesul democratic să continue. Așadar, în multe privințe, Republica Moldova este oarecum fruntașă în acest proces de combatere a amenințărilor hibride, iar noi putem învăța de la ea și putem lucra împreună pentru a aborda aceste probleme.
VERIDICA: „Nu există doar atacuri hibride, ci un război hibrid în desfășurare în Europa”, afirma prim-ministra Danemarcei, Matte Fridriksen. Cum credeți că se va desfășura în continuare acest război hibrid și cum evaluați vulnerabilitățile actuale ale Republicii Moldova?
Søren Jensen: Aș vrea să pot spune că mă aștept ca Rusia să nu mai continue, dar toate indiciile arată că va continua. De fapt, ea continuă să destabilizeze țări, inclusiv Republica Moldova. Rusia încă vede Republica Moldova ca parte a sferei sale de influență. Nu cred că cineva se îndoiește că, dacă planurile inițiale ale Rusiei de la începutul invaziei în Ucraina ar fi reușit, Republica Moldova ar fi acum un stat satelit al Rusiei. Trebuie să ne așteptăm ca aceste acțiuni să continue și, din acest motiv, Republica Moldova trebuie să își întărească reziliența și capabilitățile de apărare și să gândească foarte bine cum își poate menține și asigura securitatea pe viitor. Există însă și multe lecții învățate din evoluțiile recente. Republica Moldova este deja mult mai puțin dependentă de Rusia. Sectorul agricol nu mai depinde de Rusia — acum 15–20 de ani erați total dependenți. La fel și în domeniul energiei: acum 5–6 ani erați complet dependenți de resursele energetice rusești. Acum, în ceea ce privește furnizarea de energie electrică, vă veți conecta la rețeaua europeană care se construiește. Așadar, în mai multe domenii, Republica Moldova devine mai rezilientă și se desprinde treptat de dependența pe care a avut-o în trecut față de Rusia.
VERIDICA: În condițiile intensificării operațiunilor hibride rusești — de la dezinformare și ingerință politică până la presiuni economice și atacuri cibernetice — vedeți oportună extinderea cooperării bilaterale dintre Danemarca și Republica Moldova pentru a contracara aceste amenințări și, dacă da, în ce direcții concrete?
Søren Jensen: Cooperarea noastră este atât bilaterală, cât și multilaterală. Avem componenta multilaterală, împreună cu Uniunea Europeană. S-au făcut mulți pași pentru a face Republica Moldova mai rezilientă. Republica Moldova are acum acces la Facilitatea Europeană pentru Pace care oferă anumite capabilități necesare, iar pe partea bilaterală am semnat un acord în domeniul apărării. Acesta prevede anumite măsuri de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv instruirea personalului militar, dar și a altor categorii de personal, precum și dezvoltarea capacităților cibernetice în cadrul armatei. De asemenea, în domeniul securității colaborăm pentru a ne întări capacitățile de gestionare a crizelor. Danemarca donează anumite echipamente pentru a face față situațiilor de criză, de exemplu vehicule antiincendiu și alte tipuri de echipamente de protecție civilă.
Am avut cooperări prin intermediul unui ONG de renume din Danemarca, care activează în domeniul mass-mediei și al jurnalismului de investigație. Există eforturi semnificative pentru cultivarea alfabetizării media, astfel încât publicul să poată distinge mai bine ce este adevărat și ce nu. De aceea, noi în Danemarca derulăm astfel de activități și în școli, pentru că elevii sunt expuși la tot felul de rețele de socializare. La fel și în Republica Moldova. Prin urmare, trebuie să le oferim copiilor instrumente utile pentru a naviga pe aceste rețele și platforme și pentru a discerne ce este bine și ce este greșit. Acest lucru se aplică și adulților. Vorbim, de asemenea, despre campanii de informare și contracarare a dezinformării, campanii țintite în special în contextul sprijinirii proceselor electorale.
„Nu militarizăm Republica Moldova, cum spune propaganda rusă. Ne ghidăm după strategia națională de securitate”
VERIDICA: Republica Moldova si Danemarca au semnat un memorandum de cooperare in domeniul militar in 2025. Ce presupune acest memorandum? Ce priorități și-a propus Danemarca in acest domenu în relația cu Republica Moldova?
Søren Jensen: În esență, acest program se axează pe strategia de securitate a Republicii Moldova. Deci, noi nu impunem nimic din exterior. Am văzut deja propaganda rusească care susține că Danemarca „militarizează” Moldova. Ar fi cumva flatant dacă Danemarca ar avea o asemenea putere, dar nu acesta este obiectivul nostru. Noi ne ghidăm după strategia de securitate și apărare a Republicii Moldova și acționăm în deplin acord cu autoritățile moldovenești, în domeniile în care putem contribui. Am menționat deja unele dintre acestea: diverse forme de instruire, instruiri pentru simulări tactice, laboratoare informatice și cibernetice. De asemenea, este vorba despre instruirea desfășurată atât în Republica Moldova, cât și în Danemarca, pentru structurile de securitate, inclusiv pentru Poliția Militară. Vorbim și despre participarea contingentelor moldovenești la operațiuni internaționale. Deci, este vorba despre un program voluntar, bazat pe iteres reciproc.
VERIDICA: În cât timp evaluați că vor putea fi culesele roadele acestei cooperări moldo-daneze în domeniul apărării?
Søren Jensen: Deja există un prim rezultat: avem un atașat militar pe lângă ambasada noastră aici. Doamna atașat va lucra strâns cu autoritățile moldovenești. Mă voi întâlni cu ministrul Apărării al Republicii Moldova pentru a iniția această cooperare. Încet, dar sigur, începem să vedem roadele. În ceea ce privește instruirea, rezultatele nu apar întotdeauna imediat, dar ele se vor manifesta cu timpul, cu siguranță. Nu vă pot spune concret că un anumit beneficiu va apărea peste o săptămână sau altul peste trei, dar sunt convins că vom reuși să consolidăm capabilitățile Moldovei — acesta este aspectul esențial. Și să nu uităm: Danemarca nu face această muncă singură. Există și alți parteneri — țările vecine, precum România, dar și alte state precum Germania și Franța — care derulează programe similare și completează ceea ce face Danemarca. În calitate de parteneri ai Moldovei, cu toții contribuim la creșterea capabilității de apărare a țării.
Rolul atașatului militar danez la Chișinău
VERIDICA: Apropo de activitatea atașatului militar danez la Chișinău, prezența sa reprezintă un element nou în relațiile bilaterale. Care va fi rolul și competențele acestui atașat militar al Danemarcei în Republica Moldova?
Søren Jensen: Rolul dumneaei va fi să faciliteze această cooperare și să o implementeze împreună cu autoritățile Republicii Moldova. Ea se va întâlni cu omologii săi pentru a conveni, de exemplu, programul activităților de instruire, selectarea personalului care urmează să fie implicat, precum și momentul în care urmează să înceapă colaborarea cu Academia Militară. Deja avem un expert de-al nostru care colaborează cu Academia Militară a Republicii Moldova. Acestea sunt, în linii mari, rolurile pe care le va avea doamna atașat.
Neutralitatea Republicii Moldova: „A fi neutru nu înseamnă a nu te apăra”
VERIDICA: Domnule Ambasador, cum vede Danemarca statutul de neutralitate al Republicii Moldova și în ce măsură considerați că acest statut ar putea influența sau limita cooperarea bilaterală și europeană în domeniul securității și apărării?
Søren Jensen: Depinde de modul în care dorește Republica Moldova să își formuleze neutralitatea. Am auzit uneori afirmația că neutralitatea ar însemna să nu poți să te aperi, să nu ai nicio capabilitate militară. Însă există țări neutre, cum ar fi Elveția, care au capacități militare și de apărare foarte puternice. A fi o țară neutră nu înseamnă neapărat să nu ai capabilități sau să nu ai armată. Uneori, apărarea propriei neutralități necesită chiar mai mult efort și mai multe capabilități decât atunci când ești parte a unei alianțe, pentru că ești singur. E mai ușor când ești într-o alianță, deoarece ai sprijinul altor state. Dacă ideea este că neutralitatea înseamnă să nu te poți apăra, atunci aceasta este o formă de „neutralitate” care te lasă la mila oricui s-ar putea gândi să te atace. Prin urmare, noțiunea de neutralitate nu ar trebui interpretată ca fiind în contradicție cu consolidarea capacităților de apărare. Bineînțeles, la final, este decizia Moldovei dacă dorește sau nu să coopereze cu parteneri din Europa sau din alte state.
VERIDICA: Din perspectiva actualei arhitecturi de securitate europene, considerați că este posibil ca Republica Moldova să fie nevoită, pe termen lung, să își reevalueze modul în care interpretează neutralitatea?
Søren Jensen: Așa cum spuneam, definiția neutralității nu înseamnă să nu ei partea cuiva într-un conflict, dar nici nu înseamnă că nu te poți apăra dacă ești atacat. Te poți apăra fie prin mijloace proprii, fie cu ajutorul altor state care doresc să te sprijine. Iar unele state aleg să adere la alianțe de apărare — aceasta nu este o decizie a altora, ci o decizie pe care trebuie să o ia țara, în ansamblul ei, în funcție de propriile interese și opțiuni.
Amenințările cu drone: capacități tehnice și voință politică
VERIDICA: Excelență, Republica Moldova se confruntă în ultima vreme cu tot mai multe cazuri de pătrundere neautorizată a dronelor pe teritoriul său. Și Danemarca s-a confruntat cu asemenea incidente și a luat în considerare chiar activarea articolului 4 al NATO după pătrunderi de drone neidentificate pe teritoriul său. Cum vede Danemarca – în calitate de partener apropiat și susținător al securității regionale – modul în care Republica Moldova ar trebui să-și consolideze capacitățile de supraveghere și apărare, și pe ce forme de sprijin poate miza Republica Moldova în acest domeniu?”
Søren Jensen: Sunt două lucruri fundamentale pe care trebuie să le avem în vedere. Primul este, bineînțeles, să aveți capacitatea de a face față acestor amenințări, deoarece este vorba de o chestiune militară și tehnică: cum le detectăm și, odată detectate, cum le contracarăm, cum le doborâm. Adică, este vorba despre ce fel de radare sunt necesare, ce tip de armament și alte echipamente. A doua chestiune ține de voința politică de a combate aceste amenințări. Fiind o țară mică, Danemarca face parte din NATO, iar dacă se decide să se ofere un răspuns mai robust la încălcarea spațiului aerian de către aparate de zbor care vin dinspre Rusia, atunci alianța este alături de noi și ne apără. Suntem parte a alianței și decidem împreună asupra acestor măsuri.
Problema Republicii Moldova este că nu sunteți membră a Alianței Nord-Atlantice și, în cazul unor incursiuni sau amenințări hibride ori a altor tipuri de activități ostile, acestea trebuie evaluate în mod adecvat, iar autoritățile trebuie să decidă dacă și cum se intervine corespunzător. Nu este neapărat nevoie să fiți membră NATO, dar puteți discuta cu țările vecine care vă pot ajuta să sporiți capabilitățile necesare pentru a face față acestor amenințări, pentru că, până la urmă, când ești singur, ești singur. De aceea, trebuie să existe o decizie politică clară privind utilizarea capabilităților disponibile, dacă astfel de capabilități există.
Lecții din relația Danemarca–SUA asupra Groenlandei
VERIDICA: Domnule Ambasador, urmează o întrebare despre țara dvs, Danemarca. Cum a influențat experiența disputei diplomatice dintre Copenhaga și Washington legată de intenția președintelui SUA de a prelua controlul asupra Groenlandei, modul în care Danemarca își definește astăzi percepția asupra amenințărilor la adresa suveranității și securității? În ce măsură aceste lecții pot fi relevante pentru Republica Moldova, care se confruntă cu propriile presiuni geopolitice?
Søren Jensen: Înainte de toate, vreau să accentuez că noi considerăm în continuare Statele Unite drept aliatul nostru principal, ca principal furnizor de securitate pentru Danemarca, inclusiv pentru Groenlanda și Insulele Feroe. De asemenea, datorită poziției geografice a Danemarcei, aceasta este foarte importantă din punct de vedere geostrategic pentru securitatea Statelor Unite. Statele Unite au avut baze militare pe teritoriul Danemarcei și, în timpul Războiului Rece, au menținut prezență militară în Groenlanda. Noi recunoaștem că suntem importanți în acest aspect al securității și avem un dialog constant în acest sens.
În ceea ce privește viitorul Groenlandei, considerăm că doar poporul Groenlandei, locuitorii săi, sunt cei care trebuie și pot decide viitorul lor — fie că vor relații mai aprofundate și mai apropiate cu Regatul Danemarcei, fie că doresc să se distanțeze și să se apropie sau să se alinieze altor țări, precum Statele Unite. Aceasta este o chestiune care ține exclusiv de voința oamenilor.
VERIDICA: Vorbind despre securitate și apărare, nu putem să nu ne referim la războiul din Ucraina, deoarece acesta afectează securitatea întregului continent european. Danemarca s-a poziționat ca un susținător puternic al Ucrainei. În ceea ce privește președinția daneză, aceasta a reușit să apropie pozițiile statelor membre pe această temă?
Søren Jensen: Danemarca este un susținător ferm al Ucrainei. Credem cu tărie că Ucraina are drept suveran asupra propriului său teritoriu și că orice pace trebuie să fie una durabilă și acceptabilă pentru Ucraina. Aceasta înseamnă că va fi necesar să existe un factor de descurajare, astfel încât Ucraina să nu mai fie atacată — deci, o capacitate de descurajare în fața agresiunilor asupra ei.
În ceea ce privește șansele de pace pe viitor, este foarte greu de spus. Dacă aș putea prezice aceste lucruri, probabil aș putea paria și m-aș îmbogăți. Important este însă că negocieri există și sperăm să vedem progrese. Este esențial să afirmăm că Uniunea Europeană trebuie să rămână parte a acestui proces de pace.
Legat de președinția noastră, recent au fost adoptate 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a o descuraja. Iar zilele trecute, Parlamentul și Consiliul European, sub președinție daneză, au decis să oprească toate importurile de gaze începând cu anul 2027, pentru a nu mai alimenta economia Rusiei și capacitatea ei de a purta război în Ucraina.
