Hotărârea de miercuri, 11 martie a.c., a Guvernului prin care a aprobat inițierea procedurilor de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI) a provocat un val de fake-uri, dezinformări și manipulări, unele dintre ele mai vechi, chiar dacă până la ieșirea de jure a Republicii Moldova din organizația controlată de Kremlin va trece mai mult de un an. De la amenințările că Republica Moldova va rămâne fără cele mai importante piețe de desfacere și fără resurse energetice ieftine, că astfel Chișinăul se pregătește de intervenții militare și până la apelurile lacrimogene despre „marea familie CSI”, propaganda rusă și agenții săi de la Chișinău nu au dezamăgit Kremlinul nici de această dată și, probabil, acesta este doar începutul.
CSI - piața tradițională care a ajuns la nici 6% din exporturi
Cu mici excepții, reieșind din amploarea deciziei, narațiunile au fost lansate și promovate în spațiul public, iar presa de fact checking, inclusiv Veridica, a demontat o bună parte din ele pe parcursul ultimilor ani. Cele mai frecvente fac trimitere la piața „tradițională” de desfacere a CSI pentru mărfurile moldovenești și la resursele energetice „ieftine” pe care Republica Moldova le-ar pierde odată cu ieșirea din această organizație. „Pentru oameni și pentru țară, acestea sunt consecințe directe: piețe pierdute pentru producători, mai puține opțiuni și energie mai scumpă, presiune în creștere asupra mediului de afaceri și a veniturilor familiilor, accentuarea izolării regionale”, a scris pe Telegram, fiind citat de un număr mare de instituții media din Republica Moldova și Rusia, inclusiv renumitul TASS, unul din liderii Blocului Alternativa și fostul contracandidat al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo. Amintim în context că Blocul Alternativa se prezenta atunci drept unul pro-european, dar Veridica a arătat că în spatele acestei formațiuni ar putea sta Moscova.
Aproximativ în aceeași manieră a comentat decizia Guvernului de la Chișinău și deputata rusă Aliona Arșinova, cunoscută ca președintă a Fundației Evrazia, (creată de Ilan Șor în preajma alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 2024, implicată în mai multe acțiuni de propagandă, inclusiv care au vizat copii). „(Maia) Sandu, în mod deliberat, izolează Republica Moldova de CSI, tăind accesul Moldovei pe cea mai mare piață mondială de desfacere a produselor agricole, unde merele, vinul și conservele moldovenești sunt cunoscute și cerute. În plus, Sandu a scos în mod intenționat țara de pe piața resurselor energetice ieftine, fără de care economia moldovenească se sufocă, și toate acestea pentru a arăta bine în fața suporterilor occidentali și pentru a obține un „bilet în Europa””, a scris Arșinova.
De ce am scris mai sus piață tradițională între ghilimele? Pentru că CSI demult nu mai este piața tradițională pentru Republica Moldova, poate doar pentru câteva categorii de produse, în special pentru unele fructe. Anterior Veridica a demontat narațiuni false și manipulări care exagerează rolul economic al CSI pentru Republica Moldova. De fapt, ponderea exporturilor în CSI a scăzut de la aproximativ 70% din total, la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, la nici 6% în 2025, de la aproape un miliard de dolari pe an la începutul deceniului trecut, la ceva mai mult de 220 de milioane (adică de peste patru ori mai puțin), în 2025.
Evident că producătorii moldoveni și Republica Moldova ca stat trebuie să lupte pentru orice piață de desfacere, dar atunci când vine vorba de priorități, se poate face diferența: în 2025, Republica Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari, iar în CSI de 224 de milioane, adică de 11 ori mai puțin. Doar în România, Republica Moldova a exportat de peste patru ori mai mult decât în întreg spațiul CSI.
În concluzie, da, CSI a fost piața tradițională de desfacere a mărfurilor moldovenești în primii 15 ani după independență, dar și-a pierdut treptat acest rol, în special începând cu 2006, atunci când, în pofida acordului de liber schimb în cadrul CSI, Rusia a blocat importul de vinuri moldovenești, dar și în urma embargourilor din 2013 și 2014. După aceasta, producătorii autohtoni, începând cu cei din domeniul vinicol, urmați ulterior și de ceilalți, s-au reorientat treptat treptat spre alte piețe. Deci, nu a fost pentru că Republica Moldova și-a dorit peste noapte o criză a exporturilor, dar pentru că Federația Rusă, principalul importator din CSI, a decis să impună restricții pe criterii politice.
CSI - sursa de energie ieftină, pe care Rusia nu o mai oferă
La fel s-a întâmplat și în cazul resurselor energetice „ieftine”. Imediat ce la putere la Chișinău a venit PAS, un partid pro-european, Gazpromul a majorat prețul la gaz în 2021, iar la sfârșitul anului 2022 a redus livrările, încălcând prevederile contractuale, fapt ce a impus Republica Moldova (malul drept) să caute alternative. În 2025 a început „criza gazului” și în regiunea transnistreană, chiar dacă aceasta este subordonată, de facto, Moscovei. Resursele energetice „ieftine” ale Rusiei nu sunt pentru membrii CSI, ci pentru partenerii loiali, adică pentru statele satelit.
„Renunțând la calitatea de membru al CSI, Moldova își subminează securitatea energetică”, scrie Sputnik, citându-l pe expertul în tehnologii politice, Nikita Maslennikov. Este curios cum ar putea Moscova/CSI să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova, dacă nu reușește să o asigure eficient nici măcar pe cea a regiunii transnistrene?
Cum (nu) a ajutat apartenența la CSI reglementarea conflictului transnistrean
O altă narațiune este că apartenența la CSI ar fi ajutat la reglementarea conflictului transnistrean. „Aflarea în CSI este tocmai ceea ce ar fi putut ajuta la soluționarea problemelor teritoriale prin negocieri. Însă, cu fiecare zi, devine tot mai evident că Chișinăul mizează nu pe negocieri, ci pe acțiuni de forță, inspirat de exemplul Kievului”, potrivit gagauznews. Republica Moldova este membră a CSI, cel puțin parțial, din 1991, ceea ce nu a împiedicat declanșarea conflictului armat din 1992, și nici Armata a XIV-a rusească să intervină de partea separatiștilor, fapt ce a dus la înghețarea conflictului. Apartenența Republicii Moldova la CSI nu a ajutat-o să identifice o cale de reglementare a acestui conflict timp de peste 30 de ani, iar soluția Moscovei, propusă în 2003 prin intermediul așa-numitului Memorandum Kozak, era federalizarea Republicii Moldova, soluție la care Kremlinul nu a renunțat, dacă e să dăm crezare înregistrărilor din 2019, în care liderul socialiștilor Igor Dodon îi spunea oligarhului Vladimir Plahotniuc că una din condițiile lui Putin pentru o alianță PSRM-PDM este federalizarea. Această federalizare pe care o propune Rusia ar însemna de fapt transnistrizarea Republicii Moldova, inclusiv prin menținerea aici a prezenței militarilor ruși ca „garanți”. Apropo, apartenența Republicii Moldova la CSI nu a ajutat Chișinău nici măcar să-și convingă partenerul de organizație - Rusia - să-și retragă trupele și muniția militară de pe teritoriul său.
Culmea logicii - retragerea din CSI va îndepărta Moldova de UE
Alte narațiuni false sunt că retragerea din CSI ar afecta ideea integrării europene în interiorul Republicii Moldova (lansată de fostul premier, actualul deputat Vasile Tarlev) sau că în genere, o îndepărtează de UE, după cum a titrat RIA Novosti. De asemenea, se face trimitere la „sutele de mii de cetățeni moldoveni” aflați pe teritoriul Rusiei și care vor fi afectați de ieșirea din CSI. Deși nu este clar cum, în condițiile în care o bună parte dintre ei dețin și cetățenia rusă, în plus pot fi semnate acorduri bilaterale, dacă va exista voință politică. Rusia se confruntă cu un deficit de forță de muncă și aduce lucrători din alte state, cum ar fi India, care nu este membră a CSI.
CSI, organizația în care Rusia este cel mai egal membru
Apartenența Republicii Moldova la CSI nu este în primul rând despre economie sau domeniul social. Cum a scris anterior Veridica, CSI s-a transformat într-o structură prin care Rusia a încercat să-și legiferare spațiul său de interes geopolitic. Respectiv, Moscova și propagandiștii săi nu se gândesc la efectele economice pentru Republica Moldova și nici la diaspora moldovenească, dar la pierderea influenței Kremlinului în regiune, de care are atâta nevoie mai ales în contextul războiului din Ucraina. De aceea, este de așteptat că promovarea narațiunilor false va continua cu mai multă intensitate mai ales în preajma deciziilor finale de denunțare a Acordului CSI, pe care urmează să le ia Parlamentul și șefa statului. În aceste condiții, este important ca autoritățile de la Chișinău să explice foarte clar ce este CSI, care vor fi sau nu vor fi efectele economice, ce soluții vor exista în cazul cetățenilor moldoveni din Rusia, șamd, astfel încât oamenii să înțeleagă atât logica acestei decizii, cât și consecințele reale.
Revenind la „argumentele” propagandei ruse, merită să o cităm din nou pe Aliona Arșinova, potrivit căreia „ieșind din CSI, Moldova își părăsește casa în care era membră cu drepturi egale într-o familie mare”. Retorica despre „familia CSI” și „drepturi egale” ignoră însă realitatea ultimelor trei decenii: embargouri, șantaj energetic, trupe rusești staționate ilegal, conflicte înghețate menținute ca instrument de control, dezmembrarea statelor membre și invazia militară a celor care voiau să scape de acest control. Și aici nu putem să nu ne amintim de „Ferma animalelor” lui Orwell, unde toate animalele erau egale, dar porcul era cel mai egal.
