Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
La prima vedere aşa şi este. Or, Agenda de Reforme stă la baza Planului de Creștere, care oferă acces la un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Cu această „injecție” financiară, Guvernul speră să crească economia Republicii Moldova cu minimum 5% anual, până în 2028, și să pregătească instituțiile pentru asimilarea fondurilor de preaderare din următorul buget al UE, pentru anii 2028-2034. Pachetul oferit de UE prevede un grant de aproape 400 milioane de euro, adică ajutor nerambursabil, și un împrumut de 1,5 miliarde de euro.
PIB-ul per capita poate trece de 18.000 dolari în 2028
Se estimează că în cazul în care Agenda de reforme va fi implementată integral şi cele 1,9 miliarde de euro vor fi valorificate, va avea loc o accelerare a creșterii economice până la 5,3%, către anul 2028, PIB-ul per capita ajungând până la 18.000 dolari. Mai mult decât atât, executarea reformelor ar putea atrage adițional un volum de 2,5 miliarde de euro în investiții private, valorificând volumul inițial în sumă de 1,9 miliarde de euro.
Acest fapt ar putea spori în continuare creșterea până la 6,1% în anul 2028, iar PIB-ul per capita (după PPC – paritatea puterii de cumpărare) să atingă 18.700 dolari, se estimează în document. Fără aceste investiţii însă creşterea PIB ar putea stagna la doar 1,5% pe an.
56 de reforme și 153 de măsuri concrete
Documentul aprobat de Guvern cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate pe 7 domenii esențiale care au scopul „să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, să sporească competitivitatea economică și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor”.
Cele 7 domenii ale Agendei de Reforme sunt:
- Competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat – prin digitalizare, acces la finanțare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea inovației.
- Conectivitate și infrastructură digitală – pentru optimizarea logisticii și extinderea rețelelor de transport și internet.
- Guvernanță economică – axată pe transparență, eficiență și atragerea investițiilor.
- Capital social – printr-un sistem educațional și medical performant și o forță de muncă adaptată cerințelor viitorului.
- Tranziția verde și capitalul natural – pentru protecția mediului, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.
- Securitate și eficiență energetică – prin diversificarea surselor, creșterea eficienței și alinierea la standardele europene.
- Valori fundamentale – consolidarea democrației, statului de drept și drepturilor omului.
Elaborarea Agendei a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) care susţine că procedura s-a desfăşurat timp de 13 luni, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană și instituțiile naționale relevante.
Chiar dacă MDED susţine că în această perioadă au avut loc consultări ample, atât în scris, cât și la evenimente organizate în lunile februarie și martie 2025, experţii au criticat procesul de discuţii asupra documentului final, susţinând că el, practic, nu a fost consultat cu societatea civilă, ceea ce contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.
„Banii nu sunt ai unui partid, ci ai țării!”
Mai mult! Unele acțiuni pevăzute nu corelează cu obiectivele de creștere economică, a afirmat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup în cadrul unor dezbateri publice.
În acest sens expertul s-a referit la programul „Curtea europană”, destinat reabilitării curților de bloc din municipiul Chișinău și din suburbii şi pentru care iniţial au fost prevăzute 100 milioane lei, dar vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunţat deja că Guvernul va suplimenta bugetul alocat până la 250 de milioane de lei.
„Este mai degrabă o măsură preelectorală”, a declarat Adrian Lupușor, atenționând Guvernul că „banii nu sunt ai unui partid, ci ai țării!”.
De altfel, şi faptul că Guvernul s-a grăbit să anunţe că primii banii vor veni în aprilie, iar acum premierul Recean vorbeşte despre faptul că ei ar putea ajunge abia în iunie, ba chiar în iulie, nu a fost trecut cu vederea. E vorba în special de componenta principală de credit de 1,5 miliarde de euro.
„La început au fost prevederi mai ambițioase, dar pe parcurs s-au făcut schimbări și pe lângă Acordul de facilitate va fi și un regulament privind condițiile de creditare”, a precizat reprezentanta Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova Julda Kielyte. Ea a menționat că transferul primei tranşe în mai-iunie este un obiectiv ambițios, întrucât nici Comisia Europeană nu are aceşti bani şi va trebui să contracteze de pe piață creditele pentru Republica Moldova. Respectiv, abia atunci vor fi cunoscute mai exact condiţiile de creditare.
O agendă pentru accesarea banilor?
În opinia lui Adrian Lupușor „principalul scop al acestui plan este facilitarea convergenței economice, esențială pentru o integrare europeană eficientă”. Or, în prezent nivelul de trai al Republicii Moldova are un nivel de doar 50% din nivelul României și trebuie majorat ritmul de creștere economică, pentru că altfel rămânerea în urmă se va accentua.
„Viziunea este să trecem pe un alt model de dezvoltare economică, de dezvoltare a procesării de materii prime, investiţii în creșterea productivității și convergență cu UE, stimularea producătorului autohton, lupta cu practicile anticoncurenţiale.
Agenda de reforme trebuie să fie aplicabilă și să stimuleze creșterea economică, dar ea este mai degrabă o agendă pentru accesarea banilor”, consideră directorul executiv al Expert-Grup.
El a menţionat că în Agendă sunt puţine măsuri de refornă în sectorul agricol, deși acest domeniu este strategic şi poate oferi şi o crestere economică. Același lucru se referă și piaţa de capital, unde este prevăzută doar modernizarea Bursei de Valori şi consolidarea capacităţilor CNPF, ceea ce este prea puţin pentru dezvoltarea pieţei şi facilitarea accesului capitalului străin pe piaţa Republicii Moldova.
Reparaţia sediilor unor instituţii nu va aduce creştere economică
Directorul adjunct pe cercetare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, atrage atenţia că este prevăzută realizarea mai multor proiecte mici, a căror impact asupra economiei va fi unul minor şi că lipsesc proiecte de anvergură.
„Reparația sediilor unor instituții publice, vauchere culturale etc, toate acestea vor avea un impact minor și efectul lor va fi doar cheltuirea resurselor UE”, a menționat expertul. În schimb, inițiative cum ar fi construcția autostrăzii Iaşi-Chişinău-Odesa pot avea un impact major şi de durată asupra economiei ţării.
De notat că deşi în anexele la Agenda de reforme sunt incluse mai multe propuneri de reforme făcute de organizaţii şi instituţii, în dreptul lor este indicat faptul că fie nu se acceptă pentru că nu au fostt coordonate cu Comisia Europeană, fie că se va ţine cont de „comentariile și propunerile cu privire la elementele care trebuie considerate în implementarea reformei asumate”. Altfel spus, autorităţile promit că vor revizui unele prevederi pe parcursul implementării lor.
