Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.
Marți, 4 februarie, Comisia Europeană și Republica Moldova au convenit asupra unei strategii pentru următorii doi ani care să asigure independența energetică și reziliența Moldovei. Această strategie urmărește un obiectiv dublu: protejarea Republicii Moldova de energia nesigură rusească și integrarea deplină a acesteia în piața energetică a UE. Conform acestui act, sprijinul total pentru Chișinău ar ajunge la 250 de milioane de euro pentru 2025, din care 100 de milioane vor fi furnizați de UE până la jumătatea lunii aprilie a.c.
Potentații regimului secesionist adoptă noi restricții
Pe lângă asistența generală acordată Chișinăului, potrivit aceleiași strategii, Bruxelles-ul pune și la dispoziția Tiraspolului 60 de milioane de euro, cu anumite condiții. Acestea constau în elaborarea unui plan coordonat și acceptat de Guvernul Republicii Moldova, care prevede, între altele, ca în regiunea transnistreană să fie actualizate tarifele la resursele energetice și aduse treptat la prețurile de piață. În prezent, în stânga Nistrului, un metru cub de gaz (plătit din bani europeni, de altfel) costă 81 de bani, iar un kilowatt-oră – între 54 și 87 de bani.
Marii contribuabili ai regimul secesionist nu vor putea beneficia de sprijinul oferit de UE. În acest scop, responsabilii de energie de la Chișinău verifică la două-trei zile obiectivele industriale din stânga Nistrului, inclusiv fermele de criptovalută, ca acestea să nu consume curentul fințat din fondurile europene. Printre condiții se mai numără elaborarea unui angajament privind pașii prin care în regiune se va asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova până la valorificarea grantului.
Această solicitare survine exact în contextul în care, pe 23 ianuarie a.c., pretinsul procuror general al regiunii transnistrene, Anatoli Gurețki, a propus așa-numitului soviet suprem de la Tiraspol o inițiativă privind sancționarea penală a persoanelor care vor colecta, stoca și transmite date cu caracter personal sau informații „clasificate” cetățenilor, organizațiilor și autorităților străine, inclusiv din Republica Moldova. În realitate, prin aceste noi sancțiuni se protejează în mod special informațiile despre liderii structurilor transnistrene, precum și despre instituțiile paramilitare și cele de forță.
Tiraspolul în fața unei dileme
Pentru moment, Tiraspolul nu s-a grăbit să ofere un răspuns Chișinăului. Miercuri, administrația separatistă a prelungit, până pe 10 martie a.c., situația de urgență provocată de problema asigurării regiunii cu gaze și energie electrică și de ezitarea decidenților secesioniști de a alege între sprijinul oferit de Uniunea Europeană și schemele dubioase propuse de Kremlin.
Regimul secesionist are în față două opțiuni: fie acceptă condițiile Bruxelles-ului, fie optează pentru gaze rusești din Rusia prin firme ungare. Prima opțiune duce inevitabil la reducerea subită a bugetului regimului separatist și la reintegrarea treptată a celor două maluri ale Nistrului. Cea de-a doua perpetuează subzistența, temporară și parțială, a bugetului transnistrean și a economiei subterane. Exponenții regimului sunt acum disperați să găsească o cale pentru perpetuarea celei de-a doua opțiuni. Ei au la dispoziție trei zile, până pe 10 februarie a.c., să decidă. În acest context, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pentru presă cât costă reintegrarea celor două maluri ale Nistrului – 500 de milioane de euro, aproximativ echivalentul gazelor rusești livrate anual în stânga Nistrului până pe 31 decembrie 2024.
În pofida acestor acțiuni, numite măsuri de independență energetică și reziliență, Rusia rămâne totuși în cărți pentru menținerea influenței asupra Republicii Moldova. Și asta pentru că scopul urmărit deschis de Kremlin este menținerea controlului politic asupra Chișinăului în condițiile unei finanțări din partea Occidentului. Acest concept – principiul „și-și”, nu „ori-ori” – a fost prezentat în februarie 2019 de fostul președinte pro-rus Igor Dodon la Conferința Internaționala de Securitate organizată la München. Așa-numitul „Pachet Atotcuprinzător Pentru Moldova” prezentat de Dodon prevedea, pe lângă recunoașterea internațională a statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, un fond internațional de dezvoltare postconflictuală a Moldovei pentru următorii 10-15 ani.
Marți, un responsabil european de domeniul energetic a subliniat, în cadrul unei discuții cu presa, că un asemenea scenariu, control din partea Rusiei și bani din partea Occidentului, nu mai poate să fie acceptat în niciun fel.
De ce are nevoie Transnistria de criptovalută?
Faptul care denotă caracterul cu totul opresiv și inuman al regimului separatist pro-rus din stânga Nistrului a fost decizia de miercuri a așa-zisului legislativ regional de a abroga cadrul legal cu privire la criptovalută adoptat în 2018.
În condițiile „gazului umanitar” din abundență livrat până acum din Rusia, industria de mining contribuia, pe de o parte, la bugetul regiunii separatiste prin cumpărarea de electricitate produsă de Centrala Termoelecrică de la Cuciurgan (Moldgres), întreprinderea care acoperea deficitul bugetar al regimului, iar, pe de altă parte, constituia un instrument de ocolire a sistemului bancar moldovenesc și cel internațional.
În condițiile în care în Transnistria nu există bănci licențiate și nici conturi în euro și dolari, criptovaluta este un instrument de plată pentru achiziționarea materiilor prime pentru întreprinderi, în special pentru cele din Holdingul Sheriff, precum și pentru alte achiziții mai puțin tradiționale.
Pentru a conștientiza cât de importantă este pentru regimul de la Tiraspol generarea de criptovalută, trebuie relevat faptul că fermele de mining au funcționat în toată perioada de criză energetică, inclusiv în zilele când deconectările durau câte opt ore pe zi. Altminteri, cum ar putea să fie explicată abrogarea legii cu privire la blockchain abia pe 5 februarie? Fermele cripto consumă extrem de multă energie electrică. De pildă, în 2019, în Transnistria, exista în jur de o duzină de ferme, care aveau un consum asemănător cu al unui oraș de circa 30.000–40.000 de apartamente, cum ar fi municipiul Bălți.
Alexandru Dodon, reținut și eliberat
Miercuri seară, după aproape doi ani și jumătate de când a fugit din Republica Moldova, pe Aeroportul Internațional Chișinău și-a făcut apariția Alexandru Dodon, fratele fostului președinte pro-rus Igor Dodon. În toată această perioadă, Alexandru Dodon s-a ascuns în Federația Rusă.
El a fugit din Republica Moldova în vara anului 2022, în timpul descinderilor făcute de procurorii anticorupție la rudele fostului șef al statului. Împreună cu cumnatul fostului președinte, Alexandru Dodon are statut de complice în dosarul de îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Igor Dodon.
În 2022, în urma solicitărilor instituțiilor de drept din Republica Moldova, Alexandru Dodon a fost reținut prin intermediul Interpol în Rusia, dar a fost eliberat imediat pentru că are cetățenia Federației Ruse.
După ce a petrecut o noapte în izolatorul Centrului Național Anticorupție din Chișinău, joi dimineață, Alexandru Dodon a fost eliberat cu obligația să nu părăsească Republica Moldova.
