Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat duminica trecută, într-un podcast, că autoritățile de la Chişinău sunt dispuse să ofere ajutor financiar regiunii transnistrene, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Acest lucru se va întâmpla însă doar dacă Rusia îşi va retrage trupele din regiunea secesionistă, iar misiunea actuală de pace va fi înlocuită cu una civilă, sub egida ONU sau a Uniunii Europene. Solicitată să ofere detalii despre această eventuală asistență pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, luni, șefa statului a oferit un răspuns evaziv, vorbind la general despre un nou concept de securitate în Republica Moldova.
Ajutorul în schimbul retragerii forțelor ruse din Transnistria
Ideea despre un ajutor pentru locuitorii din regiunea transnistreană în schimbul retragerii trupelor ruse a fost reiterată cu mai multă fermitate de premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, într-un interviu acordat pentru AFP: „Comunitatea internațională este pregătită să ofere gaz pentru a pune capăt crizei energetice din regiunea transnistreană, dar o soluție de durată depinde de retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului”, a declarat șeful executivului de la Chișinău, pentru AFP, citat de Moldpres.
De această dată, Tiraspolul a reacționat la declarațiile președintei și premierului Republicii Moldova prin gura șefului delegației transnistrene la Comisia Unificată de Control, Oleg Beleakov. Acesta a calificat declarațiile oficialilor moldoveni ca „foarte periculoase”, care nu ar trebui să afecteze activitatea operațiunii de menținere a păcii. „La urma urmei, ce înseamnă pentru noi să rămânem fără protecția forțelor de menținere a păcii?”, a întrebat el. „Dacă nu există forțe de menținere a păcii, cine poate opri conflictul? Este o procedură destul de complicată. Înainte de a declara ceva, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în procesul de pacificare”, a afirmat el pentru oficiosul novostipmr.com. Propunerea oficialilor moldoveni lovește direct în obiectivul Kremlinului pe care se străduiește să îl mențină de peste 30 de ani – păstrarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Fără trupele ruse, nu ar exista regimul secesionist pro-rus, fără regimul secesionist, nu ar exista trupele ruse.
Moscova spune că nu livrează gaze, Tiraspolul acuză Chișinăul că blochează gazele rusești
Pesemne că gravitatea situației în stânga Nistrului a provocat o nesincronizare, o cacofonie, în mașinăria propagandistică a Kremlinului pe subiectul crizei energetice din regiunea transnistreană.
Luni dimineață, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat în cadrul unei ședințe cu reprezentanții administrației regionale, că distribuitorul local, Tiraspoltransgaz, acceptă să procure gaze naturale de la Moldovagaz, garantează plata pentru consum și renunță la contractul cu firma lui Arcadie Vicol, Natural Gaz DC SRL. În aceeași zi, Biroul Politici de Reintegrare a informat că, de fapt, Tiraspolul insistă că plata pentru gaze și transportarea lor până la hotarul cu Republica Moldova să fie efectuate de „companii terțe”, în timp ce Tiraspoltransgaz își asumă doar obligația să plătească SA Moldovagaz pentru tranzitul pe teritoriul moldovenesc. Responsabilii de domeniul securității urmau să verifice dacă aceste vehicule / companii, care ar livra gaze pe malul stâng al Nistrului, sunt supuse sancțiunilor internaționale. Puțin mai târziu, publicația rusească „Kommersant” a scris că o companie cipriotă, Ozbor Enterprises, a rezervat capacitate în Gazoductul „Turkish Stream” în mărime de 3,1 milioane de metri cubi pe zi. Acest volum este echivalentul consumului necesar Transnistriei. „Kommersant” a detaliat că livrările ar putea să înceapă din 1 februarie curent, iar volumul asistenței financiare din partea Federației Ruse ar putea să ajungă la 160 de milioane de dolari.
Toată problema constă în faptul că aceste volume au fost rezervate doar în Gazoductul „Turkish Stream”, la hotarul dintre Turcia și Bulgaria, la intrarea în Conducta Transbalcanică. Deși această cantitate figurează în comunicatul Ministerului Energiei, responsabilii de domeniul respectiv au precizat că Gazprom nu a făcut rezervări pe luna februarie în Gazoductul Transbalcanic. Mai mult, autoritățile de la Chișinău au comunicat presei că nu au fost informate despre noile soluții de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene și, în consecință, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Ambasadei Rusiei la Chișinău să indice companiile care ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor în regiunea transnistreană.
MAE pare să prefere scurgerile, în loc de comunicarea transparentă
Joi, reprezentanța diplomatică rusă a oferit totuși un răspuns Ministerului Afacerilor Externe (MAE), intrat în posesia portalului Deschide.md în care a comunicat că firmele rusești nu mai livrează gaze de la 1 ianuarie 2025 în Republica Moldova. MAE nu a mai emis un comunicat în care să anunțe public răspunsul Ambasadei Rusiei, ci a preferat să scurgă în presă această informație. Ulterior, răspunsul reprezentanței diplomatice ruse oferit MAE a fost confirmat pe surse din Guvern, aproape sub protecția anonimatului.
În toată această perioadă, în afară de schema Natural Gaz DC SRL, blocată de Chișinău, și Ozbor Enterprises, care nu s-a realizat în fapt, în condițiile în care Moscova spune oficial că nu mai livrează gaze în Republica Moldova, exponenții Tiraspolului acuză Chișinăul, în special, pe președinta Maia Sandu, că ar bloca livrările de gaze în Transnistria. Lansarea acuzațiilor tot mai intens împotriva Maiei Sandu, în condițiile în care Rusia este, de fapt, cea care refuză să livreze gaze în stânga Nistrului, denotă limpede obiectivele electorale ale crizei energetice provocate de Kremlin.
Se vede capătul disputei dintre șefa Procuraturii Anticoruție, Veronica Dragalin, și responsabilii politici
După ce în decursul zilei de luni, s-a vehiculat intens informația despre desființarea Procuraturii Anticorupție, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a declarat, la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR, că Ministerul Justiției urmează să vină, în decursul unei săptămâni, cu o propunere privind „noua arhitectură instituțională” a organelor de drept responsabile de combaterea corupției politice.
Conform legii procuraturii, o eventuală dizolvare a Procuraturii Anticorupție implică demiterea procurorului-șef Veronica Dragalin. Sursele Veridica.md au confirmat că reorganizarea „arhitecturii instituționale” a organelor de drept se face, de fapt, cu scopul de a o debarca pe Veronica Dragalin din fotoliul de procuror-șef al acestei procuraturi specializate.
După criticile lansate la adresa Procuraturii Anticorupție la mijlocul lunii noiembrie 2024, au fost remise în instanțele de judecată dosarele tuturor capilor raionali ai fostului Partid „Șor”. Toate aceste dosare au fost deschise pentru acțiunile antiguvernamentale din toamna anului 2022 și au fost ținute în sertare timp de doi ani de zile.
În paralel, pe fundalul intensificării luptei împotriva corupției electorale, Procuratura Anticorupție a solicitat Partidului Socialiștilor, pe 16 ianuarie a.c., rapoartele privind gestiunea financiară și cele legate de finanțarea campaniilor electorale pentru perioada 2011-2014.
Această solicitare a fost făcută în cadrul cauzei penale deschisă de Procuratura Anticorupție pe numele lui Igor Dodon în baza declarațiilor oligarhului Ilan Șor care afirmase că i-ar fi finanțat mai multe campanii electorale.
