Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
Știrea a fost anunțată de presa ucraineană, iar motivele pentru care Ungaria a adoptat această poziție nu sunt foarte bine precizate. După ce, anterior, Viktor Orbán se opusese total începerii negocierilor, noul lider de la Budapesta, Péter Magyar, a deblocat procesul de aderare. Ulterior, pe 17 iulie, conform sursei ucrainene citate, Ungaria a propus nedeschiderea clusterelor 2 (piață internă) și 3 (competitivitate și creștere incluzivă) doar în cazul Ucrainei, agreând deschiderea clusterului 3 pentru Moldova. Statele-membre nu au votat majoritar pentru această propunere, așa încât cele două clustere rămân închise până la prima întrunire din toamnă (septembrie) a COELA.
De ce se opune Magyar
Deși nu au fost formulate precis în decursul lunii iulie, motivele deciziei lui Magyar se regăsesc în declarații mai vechi. Anterior, liderul maghiar a afirmat că se va opune unui ritm accelerat de aderare a Ucrainei la UE, ceea ce poate reprezenta o obiecție de principiu, fiindcă existența unei „scurtături” pentru Ucraina și Moldova defavorizează alte țări candidate (Balcanii de Vest, cu un traseu mai lent). O a doua cauză a opoziției Ungariei se leagă de problema încă nerezolvată a minorității maghiare din Ucraina, deși la începutul lui iunie aceasta din urmă a agreat un acord bilateral cu Ungaria în această privință. În fine, un al treilea factor de luat în calcul este faptul că Magyar nu poate fi caracterizat ca mare euroentuziast, deși e puțin plauzibil ca deciziile lui politice să corespundă intereselor Rusiei, ca acelea ale predecesorului Viktor Orbán, la fel cum electoratul TISZA, partidul care l-a adus pe Magyar la putere, nu poate fi caracterizat nici el neapărat ca filoucrainean. Simptomatic e faptul că în primăvară, același Magyar afirma că problema apartenenței Ucrainei la UE va fi în Ungaria subiectul unui referendum.
Desigur, poziționându-se astfel, Magyar are și o monedă de schimb în negocierile cu Bruxelles-ul și se poate replia tactic pe poziții mai favorabile Ucrainei și Moldovei, în funcție de beneficiile obținute din partea Uniunii Europene.
Cât de problematică este atitudinea Ungariei pentru Moldova
Oricare-ar fi ponderea motivelor de mai sus în atitudinea Ungariei, aceasta pare a fi mai degrabă una de temporizare decât total obstrucționistă. Desigur însă că un traseu rapid al Moldovei spre Uniunea Europeană este un catalizator puternic al evoluțiilor democratice din Republică. Problema e că la limită, în funcție de evoluția Războiului din Ucraina, astfel de situații pot prefața un blocaj total sau o înghețare a negocierilor pentru aderarea la UE. Uniunea Europeană are un interes major de a încuraja Ucraina (și implicit Moldova) atâta timp cât pe teritoriul primeia are loc un război, iar Putin pare a avea în continuare o poziție solidă la Kremlin. Atunci când aceste realități se vor schimba, fie și la nivel de nuanțe, atitudinea UE față de extinderea spre Est se va modifica, chiar dacă mai degrabă la nivel de entuziasm decât de principiu. Din acest punct de vedere, Moldova are tot interesul să ia foarte în serios avertismentele liderilor de la Bruxelles referitoare la competență administrativă, corupție, libertate de exprimare și toate celelalte capitole ale primului cluster, deja deschis și esențial pentru aderare.
Ce are de făcut Moldova
Sunt ușor de imaginat mai multe fronturi pe care Moldova trebuie să lupte diplomatic. Primul constă în consolidarea unei relații bilaterale cu Ungaria, care ar putea duce la faptul că această țară va ține cont de interesele Republicii mai mult în viitor. Însuși faptul că Ungaria a propus deschiderea clusterului 3 doar în cazul Moldovei este un semnal îmbucurător.
O a doua categorie de eforturi democratice se referă la demersuri asemănătoare pe lângă alte capitale europene, mai ales cele care dau tonul Europei, ca Berlinul și Parisul. Negocierile pe clustere și capitole tind să favorizeze, așa cum am mai spus, decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de negociere și de la un punct încolo, luarea celei dintâi în calcul separat de cea de-a doua e de bun augur, în ideea „țară mai mică, probleme mai ușor de rezolvat”. O majoritate de state care ar fi aprobat deschiderea clusterului 3 pentru Moldova ar fi fost o victorie separată a țării. Cum nu a fost luată, vorbim de o mică și posibil înfrângere comună cu Ucraina.
Dacă decizia Ungariei e un ușor motiv de îngrijorare referitor la procesul de aderare al Republicii Moldova, ea este și un indiciu despre direcția în care trebuie să se îndrepte aceasta.
