Controversa legată de absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei a trecut Prutul. Voci puternice din mediul academic din România au început să critice proiectul. Un lucru care rămâne însă ascuns de opinia publică sau cel puțin în umbră – presupusa gestiune frauduloasă a universității din sudul Republicii Moldova. Un alt subiect al acestei săptămâni - în dosarul lui Vladimir Plahotniuc intervine controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, vechiul dușman al inculpatului care se ascunde la Londra.
O parte din contestatari și-au atenuat criticile
Polemica legată de proiectul de absorbție a Universității de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) s-a intensificat în ultimul timp, după ce în această dezbatere s-au implicat voci puternice ale științei de pe ambele maluri ale Prutului.
Între timp, o parte din contestatarii proiectului și-au mai redus din ton după ce au aflat că reprezentanții fostei administrații a instituției de învățământ superior din Cahul sunt suspectați că ar fi fost implicați în presupuse scheme dubioase cu salarii achitate la niște rude care nici măcar nu se prezentau la serviciu. Veridica a solicitat ministrului Dan Perciun lămuriri despre rezultatele controlului făcut la universitatea din Cahul, dar nu a primit deocamdată niciun răspuns.
Inițial, scandalul s-a declanșat la mijlocul lui decembrie 2025, pornind de la acuzațiile lansate de către rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, care a învinuit Ministerul Educației și Cercetării de faptul că proiectul de absorbție ar urma să asigure un cadru juridic pentru rectorul Universității Tehnice, Viorel Bostan, să candideze la un nou mandat. Actualul mandat al acestuia în fruntea UTM se încheie în curând și, în condițiile actuale, regulamentul nu îi mai permite să candideze. Proiectul de absorbție a celor două instituții de învățământ superior îi oferă însă lui Viorel Bostan o nouă posibilitate.
De ce Universitatea Tehnică a Moldovei?
Atât ministrul Educației, Dan Perciun, cât și rectorul Universității Tehnice, Viorel Bostan, au respins acuzațiile rectorului USM. Ministrul Perciun a explicat opțiunea absorbției universității din Cahul de către UTM prin faptul că, pe de o parte, permite dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar, pe de altă parte, deoarece, în comparație cu celelalte două universități analizate, Universitatea Tehnică dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă. „Celelalte două instituții – Universitatea de Stat și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” – se confruntă cu dificultăți financiare, iar Ministerul le va acorda sprijin suplimentar”, a subliniat ministrul Dan Perciun pentru TVR Moldova.
De cealaltă parte, Viorel Bostan a respins acuzațiile lansate de Igor Șarov, subliniind că aflarea sa în funcția de rector al Universității Tehnice este un rezultat al votului exprimat de angajații universității respective, și nu un moft al său. Bostan a evitat să spună până la urmă dacă, în condițiile actuale, în afara absorbției, are voie să candideze mai departe pentru un nou mandat. Potrivit ministrului Dan Perciun, cauzele care au dus la proiectul de absorbție sunt faptul că, în prezent, aproape jumătate dintre studenți sunt înscriși la învățământ fără frecvență. Instituția se confruntă cu dificultăți bugetare, iar competiția cu instituțiile de învățământ superior din România este una puternică.
Ce spune un reprezentant al fostei administrație despre corupție?
Prorectorul universității din Cahul, Ion Ghilețchi, a declarat pentru TVR Moldova la mijlocul lui decembrie că problemele cu care se confruntă universitatea de la Cahul reprezintă consecințe ale politicii promovate de însuși Ministerul Educației, care ar trebui să își asume greșelile. „În ultimii ani, tacticizat, ne-au tot tăiat locuri la buget la anumite specialități, în special la licență. Dacă ne-ar fi acordat la toate aceste programe locuri la buget, cu siguranță, am fi fost mai bine. Rezistam ani de zile în față. Din păcate, în ultimii ani, Ministerul ne-a repartizat foarte multe locuri la buget la științele educației. Se știe unde vin studenții. Avem 20 de studenți la informatică: 10 sunt la buget și 10 la taxă. Chiar nu se găseau încă 10 locuri la buget prin sudul Republicii Moldova?”, a întrebat prorectorul, subliniind că proiectul de absorbție îl favorizează doar pe actualul rector al Universității Tehnice, Viorel Bostan, care nu mai are dreptul să candideze la aceeași funcție.
Solicitat de Veridica să vorbească despre presupusa gestiune frauduloasă, Ion Ghilețchi a precizat că ilegalitățile țin mai degrabă de administrația rectorului Andrei Popa, care a deținut trei mandate în fruntea universității cu pricina (2006-2020), și nu de cea din prezent. Potrivit lui Ghilețchi, la universitatea din Cahul mai există o competiție, eufemistic vorbind, între mai multe grupuri care au luptat pentru putere în acest centru universitar și care au contribuit într-o anumită măsură la proiectul de absorbție. Cert este faptul că Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare în cazul lui Andrei Popa. Inițial, la declanșarea scandalului, nimeni nu a vorbit despre problemele de integritare la vârful universității din Cahul, invocându-se doar argumente de ordin național și patriotic.
Mișcarea suprinzătoare a lui Platon
Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, investigat pentru mai multe presupuse infracțiuni și care se află în prezent la Londra, a depus recent o cerere la Judecătoria Chișinău, oficiul Buiucani, pentru a fi audiat, ca „martor al acuzării”, în dosarul de condamnare a lui Vladimir Plahotniuc. Anunțul a fost făcut de completul de magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la ședința din 6 ianuarie. Cererea lui Veaceslav Platon urmează să fie examinată, procurorii își vor expune poziția față de solicitarea lui Platon la următoarea ședință de judecată.
Veaceslav Platon a precizat pentru TV8 că, în acest moment, nimeni din Republica Moldova nu ar deține informații „complete” despre acest caz. „Din păcate, procuratura nu are toate materialele de lucru. Procuratura Anticorupție nici nu știe despre materialele care există în PCCOCS. Și nu există, azi, în Moldova, un procuror care are toate informațiile despre dosar. De aceea, eu prezint dovezi complete despre participarea lui Plahotniuc în dosar”, a spus Platon pentru sursa citată.
El a subliniat că deține mai multe documente și dovezi ce ar demonstra influența directă a lui Vladimir Plahotniuc asupra Guvernului și Băncii Naționale, dovezi strânse pe parcursul a șase ani. „Plahotniuc a fost un intrigant puternic (...) Am lucrat șase ani. Am adunat informații dovezi și documente”, a mai spus Platon pentru TV8.
Plângerea lui Platon depusă în România
Veaceslav Platon se ascunde la Londra, iar autoritățile britanice examinează demersurile procurorilor moldoveni pentru extradarea acestuia. Inițial, el urma să fie extrădat Republicii Moldova la sfârșitul lui noiembrie 2025, dar procedura a fost extinsă până 11–15 mai 2026. Decizia a survenit după ce avocații lui Platon au solicitat amânarea audierii ca să aibă mai mult timp pentru pregătirea apărării, iar instanța britanică a admis cererea controversatului om de afaceri.
În 2017, Veaceslav Platon a depus plângere în România împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Bucureşti a dispus atunci începerea urmăririi penale sub aspectul constituirii unui grup infracţional.
Cauza penală a fost pornită ca urmare a unei sesizări depuse de Veaceslav Platon în care acesta povestește cum, împreună cu Vlad Plahotniuc, Serghei Iaralov, Vladimir Andronachi și alte persoane din anturajul fostului lider PD, ar fi preluat pachete de acțiuni de la Victoriabank și Banca de Economii. Sesizarea a fost depusă la 3 august 2016, pe când Veaceslav Platon se afla în arest la Kiev.
