Cobasna este un pistol cu apă, iar o eventuală explozie a depozitelor cu munițiile sovietice expirate de la hotarul cu Ucraina reprezintă un pericol local, care nu are cum să depășească teritoriul regiunii transnistrene. Asocierea unei eventuale explozii cu Hiroshima este o narațiune care favorizează Rusia pentru a-și menține trupele pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de ofițerii Armatei Naționale și ai Serviciului de Informații și Securitate, pe care le vom analiza în sinteza săptămânii de astăzi, alături de contextul în care a fost lansat studiul respectiv.
Care sunt concluziile noului studiu?
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a realizat un studiu despre depozitele de muniții de la Cobasna, un subiect sensibil, mai ales în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Autorii studiului susțin că o eventuală explozie a munițiilor depozitate la Cobasna nu ar putea avea forța bombei atomice de la Hiroshima, așa cum estima un studiu elaborat de Academia de Științe a Moldovei în 2005.
Potrivit calculelor experților Armatei Naționale, în prezent, la Cobasna sunt păstrate aproximativ 14.000 de tone de muniții, și nu 20.000. Cele 14.000 de tone reprezintă masa brută a munițiilor, în timp ce cantitatea netă a explozibilului este estimată la aproximativ 2.800 de tone. Experții militari mai subliniază că depozitele sunt separate unele de altele, ceea ce ar face imposibilă detonarea spontană a întregii cantități de muniții stocate la doi kilometri distanță de frontiera ucraineană.
În aceste condiții, autorii studiului estimează că o eventuală explozie ar avea consecințe în principal locale și nu ar putea depăși teritoriul regiunii transnistrene. Potrivit studiului, unul dintre obiectivele analizei este să combată ceea ce SIS și Armata Națională califică drept o narațiune falsă promovată de Rusia – o eventuală explozie a munițiilor de la Cobasna ar provoca o catastrofă pentru Republica Moldova și localitățile ucrainene din apropiere, iar prezența trupelor ruse în regiune – circa 1.500 de militari – ar fi necesară pentru prevenirea unei asemenea tragedii.
William Hill, fostul șef al Misiunii OSCE în Moldova, a declarat în 2023 pentru Balkan Insight, fără a opera cu cifre, că prezența unei cantități atât de mari de muniție veche într-un singur loc reprezintă un pericol fizic pentru populația din jur. „Muniția este veche, iar muniția veche nu devine mai sigură. Cel mai mare pericol este ca o parte sau toată muniția să explodeze. Și, din moment ce este multă, ar fi o explozie destul de mare”, a subliniat el.
De ce acum?
La o distanță de 21 de ani, putem admite că studiul realizat de Academia de Științe în 2005 a urmărit, în afară de o estimare precisă a unei eventuale explozii, o sensibilizare a opiniei publice internaționale despre pericolul aflării acestor muniții sovietice în regiune, la peste 100 de kilometri de hotarul NATO. În depozitele de la Cobasna au fost inițial 41.000 de tone de muniții. După datele OSCE, în 2001 au fost retrase în Rusia 1.153 de tone, în 2002 – 2.400 de tone, în 2003 – 16.573 de tone și în 2004 – 980 de tone. Potrivit fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova, Moscova a stopat procesul după ce a constatat că negocierile în conflictul transnistrean au început să evolueze în defavoarea sa, preferând să folosească munițiile rămase ca element de șantaj asupra Chișinăului.
Publicarea studiului are loc în contextul în care Chișinăul intenționează să introducă TVA și accize pentru agenții economici din regiunea transnistreană de la 1 septembrie a.c. și pe fondul inaugurării liniei electrice Vulcănești-Chișinău, pe 27 august, care oferă independență malului drept al Nistrului în asigurarea cu energie electrică. Miercuri, în cadrul unor discuții dintre Chișinău și Tiraspol pe subiecte economice, exponenții regimului separatist au solicitat autorităților constituționale să renunțe la aplicarea noii politici fiscale pe care o califică drept o „retragere ilegală de bani” din regiune.
Partea transnistreană solicită și compensarea taxelor deja achitate, invocând prejudicii de peste 32,5 milioane de dolari, precum și relansarea unor proiecte comune în domenii precum energia, transporturile, logistica și utilizarea terenurilor agricole. Drept reacție, Chișinăul și-a menținut poziția fermă privind anularea facilităților fiscale acordate anterior companiilor din stânga Nistrului.
De la 1 septembrie a.c., noua legislație fiscală prevede aplicarea TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de produse importate în regiune, inclusiv alcool, tutun, bijuterii, parfumuri, automobile, telefoane și computere. Lista va fi extinsă de la 1 ianuarie 2027 cu produse petroliere, benzină și motorină, iar din 1 aprilie 2027 vor fi incluse și gazele naturale, cu anumite excepții, precum și energia electrică.
Condamnare fără închisoare în Dosarul interceptărilor
Joi, Judecătoria Chișinău a pronunțat o sentință într-o cauză de rezonanță – Dosarul Interceptărilor. Este vorba de urmărirea oponenților politici, jurnaliștilor și activiștilor civici în perioada regimului Plahotniuc. Toți inculpații – fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și alți patru ofițeri de investigații din cadrul aceleiași direcții – au fost recunoscuți vinovați. Instanța i-a eliberat de pedeapsa penală din cauza expirării termenului de prescripție. Inculpații sunt obligați doar să achite celor 14 victime în total 495 de mii de lei ca prejudicii morale.
Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că în timpul guvernării Partidului Democrat mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.
Pocurorii și a polițiștii controlați de Plahotniuc ar fi interceptat convorbirile și ar fi filat în total 52 de persoane, după estimările jurnaliștilor. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unor victime le-a fost urmărită și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă. Direcția nr. 5 a fost desființată în 2019 de ministrul de Interne de atunci, Andrei Năstase, care a spus că aceasta era, de fapt, o „poliție politică” care fila și intercepta politicieni de opoziție, activiști civici și „agenți economici incomozi regimului” lui Plahotniuc.
Valeriu Cojocaru a fost condamnat la începutul anului 2026 în alt dosar unde figurează împreună cu fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, și Dorin Damir, finul lui Vladimir Plahotniuc, pentru abuz în serviciu. Toți trei s-au ales cu pedepse de câte trei ani de închisoare, urmând să fie arestați. Valeriu Cojocaru și Alexandru Pînzari au reușit să fugă din țară, iar Damir a fost arestat.
