După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Curtea Constituțională a pronunțat, la 9 iulie 2026, o hotărâre de importanță majoră prin care a inivalidat mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia, Codul Electoral și Legea cu privire la activitatea poliției. Aceste prevederi vizau competențele autorităților regionale și modul de organizare a alegerilor în regiunea autonomă. Se poate spune că decizia Curții va avea un impact major asupra relației instituționale și juridice între Chișinău și Comrat.
Ce a examinat Curtea Constituțională?
Curtea Constituțională s-a sesizat în urma unei adresări a Ministrului Justiției care i-a solicitat Curții să verifice constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și din Codul Electoral, precum și și în urma unei sesizări a Adunării Populare a Găgăuziei privind constituționalitatea unor prevederi din Codul Electoral.
Ministerul Justiției a invocat că prevederile la care se referea în contyestarea sa depășesc limitele autonomiei unității teritoriale, stabilite de art. 111 din Constituție, și intră în conflict cu principiul statului unitar, prevăzut de art. 1 alin. (1) din legea fundamentală. Ministerul Justiției a contestat și faptul că ministrul Afacerilor Interne poate să numească și să elibereze din funcție șeful Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia doar la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare.
De asemenea, au fost contestate prevederi care se refereau la numirea membrilor instituțiilor electorale ale Găgăuziei; la faptul că șefii unor instituții ale autonomiei sunt din oficiu membri ai instituțiilor naționale; la competențele guvernatorului și ale Adunării Populare de a propune și numi șefii unor instituții ale UTA Găgăuzia care se află în subordinea instituțiilor naționale.
La rândul său, Adunarea Populară a contestat sintagma „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, care se regăsește în noul Cod Electoral al republicii Moldova.. Pe lângă asta, Adunarea Populară a mai contestat articolul care stipulează că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului electoral al Republicii Moldova, dar și modul de alegere a membrilor acestui Consiliu.
Adunarea Populară invoca faptul că aceste prevederi din Codul electoral nu ar respecta exigența constituționala care stabilește că legea organică ce reglementează statutul special al unității teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu doar cu votul a cel puțin 3/5 din numărul deputaților aleși în Parlament (majoritatea calificată de 61 de voturi). Prin urmare, Adunarea Populară considera că orice intervenție legislativă care afectează statutul juridic special al Găgăuziei trebuie supusă exigenței constituționale a majorității calificate, indiferent de forma juridică a actului normativ prin care aceasta este realizată. Adunarea Populară mai invoca faptul că Codului Electoral adoptat în 2022 a fost votat de 55 de deputați din cei 101, sub pragul constituțional de 6l de voturi necesar, în opinia sa, pentru modificarea statutului special al UTA Găgăuzia.
Fără reguli paralele în același stat
Cele două sesizări au fost conexate într-o singură cauză, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra lor la 9 iulie 2026. Curtea și-a raportat decizia la următoarele articole din Constituție: art.1 alin.(1) care stipulează că Republica Moldova este stat unitar; art.72 alin.(3) privind reglementările legii organice; art.107, cu privire la administrația publică locală; art.109, care se referă la principiile de bază ale administrării publice locale; art.111 alin.(1) care prevede că UTA Găgăuzia este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.
Curtea a admis sesizarea depusă de Ministrul Justiției și a declarat-o inadmisibilă pe cea a Adunării Populare a UTA Găgăuzia. În acest context, Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și din Codul Electoral.
Curtea a invalidat prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care le permiteau autorităților de la Comrat să participe la numirea și eliberarea propriilor șefi ai structurilor de forță. De asemenea, au fost invalidate competențele Comratului de a aproba structura și componența organului electoral local, de a avea din oficiu reprezentanți în colegiile ministerelor și departamentelor de stat, de a propune numirea și eliberarea din funcție a șefului Direcției de Justiție din regiune, a șefului Direcției locale a Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Direcției Afacerilor Interne a Găgăuziei.
Argumentele cheie invocate de Curtea Constituțională în luarea acestei decizii sunt că într-un stat unitar, cum este Republica Moldova, nu pot exista mai multe centre paralele de exercitare a puterii suverane. Ceea ce înseamnă că serviciile de securitate, organele de poliție și instituțiile de justiție trebuie să aibă o conducere centralizată, unică la nivel național. Autonomia locală nu poate înființa un organ electoral local independent, cu reguli paralele celor stabilite de organul electoral național.
În același timp, Curtea a declarat neconstituționale prevederile Codului Electoral care stipulau că membrii Consiliului Electoral Central al Găgăuziei sunt aprobați de Adunarea Populară de la Comrat.
În urma acestei decizii, UTA Găgăuzia a pierdut autonomia electorală locală, deoarece Adunarea Populară nu mai are nicio competență în numirea structurii sau conducătorilor organului electoral local, iar, odată cu anularea regulilor speciale, procesele electorale din autonomie (alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară) vor fi organizate de organul electoral regional încadrat în structurile electorale ale Republicii Moldova pe baza normelor Codului Electoral național, fără excepții locale.
Curtea Constituțională a venit și cu o adresă către Parlament în care solicită să fie modificată legislația relevantă în conformitate cu raționamentele hotărârii din 9 iulie 2026. Drept urmare, fracțiunea PAS din Legislativ și venit cu a venit cu proiect de lege pentru modificarea Codului electoral, care a fost examinat în prima lectură în ședința din 30 iulie 2026.
Proiectul de lege stabilește uniformizarea regulilor de organizare a scrutinelor din UTA Găgăuzia cu legislația națională a Republicii Moldova, prin restructurarea organelor electorale ale regiunii autonome și trecerea lor la sistemul electoral proporțional folosit în Republica Moldova la nivel național. În calitate de măsură tranzitorie care reiese din principiul stabilității legislative și a proceselor democratice, noile reguli electorale în UTA Găgăuzia nu se vor aplica la scrutinul regional pentru alegerea Adunării Populare, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2026.
La Comrat, decizia Curții Constituționale din 9 iulie 2026 și inițiativa legislativă de modificare a Codului Electoral au fost întâmpinate cu mari rezerve. Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a criticat în termeni duri hotărârea Curții, calificând-o drept una politică, și a cerut demisia președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. Și Adunarea Populară, într-o declarație din 10 iulie a.c., și-a manifestat dezacordul cu decizia Curții, calificând-o drept o reducere a competențelor autonomiei găguze.
Principala acuzație adusă de către Curții Constituționale este că instanța nu ar fi ținut cont de prevederile art.111 alin. (7) din Constituție, care stipulează că legea organică cu privirea la reglementarea statutului special al autonomei găgăuze poate fi modificată cu votul a cel puțin 3/5 din deputați.
Reprezentanții Comratului fac însă abstracție de faptul că instanța constituțională a specificat în argumentarea hotărârii că majoritatea calificată de 3/5 se aplică doar în cazul modificării Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Or, adoptarea noului Cod Electoral nu afectează statutul juridic special al UTA Găgăuzia.
Comratul a întreprins mai multe încercări, sub lozinca „apărarea autonomiei găgăuze” prin respectarea normelor constituționale ale Republicii Moldova, de a contesta hotărârea Curții. La 24 iulie a.c., la Comrat, s-a desfășurat o conferință cu genericul „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test al statului de drept”, care a emis o rezoluție a cărei scop a fost să condamne public decizia Curții Constituționale. În plus, Comratul a încercat să mediatizeze la nivel internațional subiectul, adresându-se cu o scrisoare partenerilor externi ai Republicii Moldova, în care acuză partidul de guvernământ de demontarea sistematică a principiilor autonomiei locale garantate constituțional și de subordonarea politică a justiției.
Nu rămâne străină de ceea ce se întâmplă în UTA Găgăuzia nici Rusia și grupul Șor, care încearcă să inflameze spiritele. La 15 august a.c., la Vulcănești, oamenii lui Șor din regiune au organizat un așa-numit „sfat cu poporul”. Scopul evenimentului, la care a participat și conducerea Adunării Populare, a fost să zădărnicească dialogul dintre Chișinău și Comrat și să tensioneze relația dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei găgăuze. Întâlnirea a fost folosită în calitate de platformă pentru lansarea publică în regiunea găgăuză a două solicitări: anularea alegerilor pentru Adunarea Populară fixate la 15 noiembrie 2026 și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei. Aparent, scopul politic al acestor solicitări este mobilizarea etnicilor găgăuzi impotriva autoritățile centrale de la Chișinău.
Concluzii
Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată la finele anului 1994, a avut drept scop întoarcerea sub controlul constituțional al guvernului de la Chișinău a celor trei raioane (Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești) populate de compact de etnici găgăuzi. Însă această lege a generat o serie de confuzii și ambiguități politico-juridice care au afectat de-a lungul anilor relațiile dintre autoritățile centrale de la Chișinău și cele ale autonomiei de la Comrat. Neconcordanțele juridice care derivă din textul legii, legate de suprapunerea de competențe legislativ-executive pe dimensiunea relației național-regional, au dus la interpretarea diferită a legii la Chișinău și Comrat.
De ambiguitățile politico-juridice ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei s-a folosit Rusia, în special după 2014, pentru a contrapune Găgăuzia guvernului central de la Chișinău. Influența Moscovei asupra autonomiei găgăuze a crescut odată cu preluarea controlului politic în regiune de către grupul Șor, care a început să folosească UTA Găgăuzia în calitate de „cap de pod” împotriva parcursului european al Republicii Moldova.
Decizia autorităților de la Chișinău de a scoate Găgăuzia din vidul instituțional-electoral prin adoptarea noului Cod Electoral a fost respinsă de Comrat, nu fără influență Rusiei și a grupului Șor. Drept urmare, în 2026 în urma impasului juridic care a blocat organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară, autonomia găgăuză a ajuns într-o criză politico-electorală. Pentru a ieși din acest impas juridic, guvernul Republici Moldova, prin Ministerul Justiției, s-a adresat Curții Constituționale pentru a clarifica relațiile instituționale dintre Chișinău și Comrat.
Impactul de durată a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026 va fi stabilirea ordinii în relațiile instituționale dintre guvernul centrul de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat. Prin eliminarea pârghiilor neconstituționale deținute de UTA Găgăuzia în relația cu autoritățile centrale, autonomia găgăuză va fi nevoită să funcționeaze în același câmp constituțional cu întreagă structură teritorial-administrativă a Republicii Moldova, fără prevederi ambigue, interpretate defectuos de către Comrat în relația cu Chișinăul. În perspectivă, decizia Curții va constitui temelia juridică a integrării reale a UTA Găgăuzia în structurile aministrative ale Republicii Moldova și va elimina statul paralel din relația Chișinău-Comrat.
