Scandalul salariilor și al întreprinderilor de stat, reorganizarea anunțată a Agenției Proprietății Publice, reținerea unei secretare de stat pentru presupuse fapte de corupție și condamnarea fostului viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, au dominat agenda publică din această săptămână. Dincolo de de scandalul propriu-zis, evenimentele respective scot la suprafață și profilul unei categorii de funcționari din eșalonul doi al administrației publice, care rămân în poziții-cheie indiferent de schimbările politice și continuă să exercite o influență semnificativă asupra deciziilor și instituțiilor statului.
Acum un an, într-o discuție cu un coleg jurnalist din Macedonia de Nord, îi spuneam cu optimism că Republica Moldova pare să se desprindă treptat de marile rețele de corupție și că influența oligarhilor este în declin. Mi-a temperat însă entuziasmul cu o observație care avea să-mi rămână în minte: un pericol la fel de mare pentru instituțiile statului îl reprezintă funcționarii din eșalonul doi al administrației, cei din „second level”, care rămân în funcții indiferent de schimbările politice și asigură continuitatea sistemului. Mai târziu, aceeași idee mi-a fost confirmată de unul dintre foștii miniștri considerați integri ai Republicii Moldova. El mi-a spus că este mai ușor să lupți cu marea corupție, care este vizibilă și identificabilă, decât cu corupția din interiorul sistemului, întreținută de funcționarii care supraviețuiesc tuturor guvernărilor.
O presupusă instrumentalizare politică a cazului
Tatiana Nistorică, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a fost reținută joi de ofițerii Centrului Național Anticorupție într-un dosar de corupție. În timpul operațiunii, mai mulți jurnaliști s-au aflat la sediul ministerului, deși instituția nu a confirmat inițial public despre ce entitate este vorba. Acest fapt denotă o presupusă instrumentalizare politică a cazului. Guvernarea vrea să demonstreze cetățenilor că ia măsuri drastice împotriva corupților. Tatiana Nistorică beneficiază totuși de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Până atunci, potrivit anchetei preliminare, aceasta se presupune că ar fi primit bani pentru a influența funcționari ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să permită importul de furaje pentru păsări și animale din Ucraina, după ce procedura fusese suspendată în urma unor nereguli constatate în timpul controalelor. Tatiana Nistorică ocupă funcții de conducere în minister de cel puțin zece ani. Ultima dată a fost numită secretar de stat, la 11 februarie 2026. Cu cinci ani înainte, odată cu învestirea Guvernului Gavrilița, fusese eliberată din aceeași funcție, însă în perioada 2021–2026 a continuat să participe la elaborarea proiectelor de acte normative și a notelor de fundamentare. A avut un rol similar și în perioada Guvernului Ion Chicu, ceea ce o transformă într-unul dintre cei mai longevivi funcționari din domeniul agriculturii. Un fel de guvernele trec, iar secretarii de stat rămân. Ei lucrează pentru toți, dar și pentru ei înșiși. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2025, Tatiana Nistorică a raportat venituri din salarii, redevențe, activități de consultanță, pensie și alte surse, inclusiv remitențe și servicii de consultanță prestate pentru o organizație internațională.
Second level în formă agravată
Un profil asemănător, într-o formă mult mai gravă, este cel al fostului viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, condamnat luni la opt ani de închisoare și dat în căutare națională. Deși autoritățile afirmă că iau măsuri pentru prevenirea fugii condamnaților înainte de pronunțarea sentințelor de judecată, Ceban a reușit să dispară, a încăput în ultimul vagon al fugarilor, deoarece legislația este acum în proces de modificare. Joi, Parlamentul a aprobat în prima lectură un set de măsuri legislative menite să prevină cazurile în care persoanele condamnate se eschivează de la executarea pedepsei și părăsesc țara.
Promovat în 2013 de ministrul de Interne de atunci, Dorin Recean, acesta avea să ajungă, trei ani mai târziu, să activeze în interesul fostului Partid „Șor”. A urmat cursului banilor. Potrivit sentinței, Veaceslav Ceban a coordonat un grup infracțional format din șase persoane care filau procurorii implicați în dosarul Frauda Bancară. Printre cei supravegheați s-a numărat și adjunctul de atunci al Procuraturii Anticorupție, procurorul Octavian Iachimovschi. Contactat de Veridica, el a vorbit ezitant despre acest episod. Gruparea lui Ceban colecta informații și despre alte persoane care vizitau instituția în legătură cu dosarul Furtului Miliardului. După toate aparențele, activitatea a fost descoperită după ce procurorii anticorupție erau, la rândul lor, monitorizați de alte instituții ale statului și au observat acțiunile oamenilor lui Ceban. Ulterior, fostul viceministru a fost implicat și în recrutarea și coruperea aleșilor locali pentru aderarea la fostul Partid „Șor”, precum și în atragerea deputaților care părăseau alte formațiuni politice. Asigura toată gama de servicii.
Episodul Tatianei Nistorică și scandalul din PAS
Episodul Tatianei Nistorică urmează cutremurului politic în PAS și la Guvern din această săptămână. Scandalul nu ar fi luat o asemenea amploare dacă presa nu ar fi continuat să dezvăluie salariile consistente încasate pentru comunicare de verișoara șefei statului, Anastasia Taburceanu, și remunerațiile generoase primite de secretarii de stat din ministere pentru calitatea de membri ai consiliilor de administrație ale celor 76 de întreprinderi de stat. După cazul MoldATSA, șapte persoane și-au anunțat plecarea din funcții: fostul director al întreprinderii, Dumitru Vangheli; comunicatoarea acestei întreprinderi, Anastasia Taburceanu; sora ei, Tatiana Batin, secretara președintelui Parlamentului, Igor Grosu; doi consilieri din Corpul de control al premierului, Vasile Bolduratu și Angela Rojcov-Ciofu, remunerați la rândul lor pentru apartenența la consiliile de administrație; deputatul Radu Marian, care a renunțat la șefia Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe; și Roman Cojuhari, care s-a retras de la conducerea Agenției Proprietății Publice.
Trebuie spus că plecarea lui Roman Cojuhari se înregistrează în contextul în care premierul Alexandru Munteanu a declarat săptămâna trecută că Agenția Proprietății Publice trebuie reorganizată de urgență. El a argumentat că instituția administrează active strategice ale statului și are obligația de a gestiona patrimoniul public în mod transparent, cu profesionalism și responsabilitate. Șeful Executivului a afirmat că, în ultima perioadă, au apărut tot mai multe semnale și întrebări legitime privind activitatea și practicile din interiorul Agenției, subliniind că problemele nu se limitează la cazul MoldATSA. În opinia sa, instituția are nevoie de o reformă profundă, care să consolideze transparența, responsabilitatea managerială și capacitatea de administrare eficientă a bunurilor statului în interesul cetățenilor. Totodată, premierul a insistat asupra necesității unei guvernanțe corporative profesioniste.
Beneficiarii constanți
În asemenea condiții, Parlamentul a constituit joi seară o comisie de anchetă care va examina activitatea celor 76 de întreprinderi de stat. Comisia alcătuită din 11 deputați și condusă de deputatul PAS, Dinu Plîngău, va verifica dacă patrimoniul statului și banii publici au fost administrați conform legii, va analiza eventualele prejudicii produse întreprinderilor și va evalua eficiența autorităților în prevenirea și depistarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratori.
Întreprinderile de stat, multe din ele cu dificultăți financiare, au devenit în ultimii ani și o sursă suplimentară de venit pentru funcționarii din ministere. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că aproape 600 de funcționari, dintre care 12 membri PAS, încasează lefuri lunare de aproximativ 6.300–6.500 de lei pentru fiecare mandat în consiliile de administrație. De ani buni se discută despre aceste remunerații, în timp ce multe companii de stat oscilează între pierderi și redresări, fără ca sistemul să fie schimbat de zeci de ani. Beneficiarii constanți rămân funcționarii din eșalonul doi al administrației publice, second level.
