La 14 iunie 2026, într-o atmosferă triumfalistă, a avut loc cel de-al IV-lea congres al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul căruia a fost elogiată contribuția formațiunii la actul de guvernare a Republicii Moldova, cu precădere cea legată de integrarea europeană. Doar peste câteva zile, o investigație jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă a scos la suprafață modul defectuos de administrare a întreprinderii de stat MoldATSA, a salariilor exagerate la această întreprindere, a angajărilor ilegale fără concurs și a relațiilor informale între membri ai PAS și conducerea MoldATSA.
Demisia premierului Alexandru Munteanu a fost determinată de modul în care a fost inițiată implementarea reformei fiscale, dar nu a reprezentat o acțiune calculată. În schimb, ea oferă partidului aflat la putere oportunitatea de a-și asuma pe deplin responsabilitatea pentru actul de guvernare. De cealaltă parte, opoziția face abuz de informații false, pentru a promova ideea unor disensiuni în PAS, care ar conduce la alegeri anticipate. Despre aceste teme Veridica a discutat într-un interviu cu expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, fost purtător de cuvânt al Guvernului Recean, Daniel Vodă.
Deși s-a extins fulgerător, ca un foc de paie, afectând carierele unor înalți funcționari și deputați, aparentul deznodământ în scandalul de la MoldATSA - demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu – a luat prin surprindere pe toată lumea.
Șefa statului a semnat decretul de numire în calitate de prim-ministru interimar a lui Eugen Osmochescu.a
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. (...) În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”. Aceasta a fost esența mesajului de pe Facebook prin care premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat propria demisie și, respectiv, a întregului cabinet de miniștri, în contextul unui amplu scandal care afectase deja imaginea guvernării în ansamblu, dar și a unei reforme a politicii bugetar-fiscale, nepopulare inclusiv în rândul propriilor miniștri. În principiu, premierul Munteanu a comunicat la final, la fel cum a făcut-o pe parcursul celor opt luni de mandat - defectuos, fără personalitate și defensiv.
Premierul R. Moldova și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la opt luni de la învestire, motivând că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile sale.
Singura tensiune discutată în relațiile cu fostul prim-ministru a vizat interacțiunea acestuia cu ministrul Educației și Cercetării, a precizat președinta.
Munteanu spune că a decis să demisioneze după ce a ajuns la concluzia că nu își mai poate exercita funcția în conformitate cu principiile și convingerile sale.
Guvernul transferă APP în subordinea Ministerului Economiei.
Investițiile în mediu sunt, de fapt, investiții în viitorul economiei, a transmis premierul Alexandru Munteanu la un forum dedicat finanțării proiectelor verzi și tranziției către o economie mai durabilă.
Jessika Roswall a discutat cu președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu.
Salariile din întreprinderile de stat și presupusele relații de influență în numiri publice au intrat în atenția opiniei publice, provocând reacții la nivel înalt în Republica Moldova, inclusiv din partea președintei Maia Sandu și a premierului Alexandru Munteanu. Cazurile readuc în discuție modul de administrare a instituțiilor publice, criteriile de remunerare și nivelul de transparență în procesul decizional. În sinteza săptămânii, Veridica prezintă principalele dezvăluiri, inclusiv cele legate de persoane din cercul de familie al președintei Maia Sandu și reacțiile șefei statului la aceste subiecte.
Integrarea europeană a R. Moldova și sprijinul oferit de Polonia în acest proces au fost principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii dintre cei doi prim-miniștri.
Unul din proiecte vizează construcție podului peste râul Nistru Cosăuți - Yampil.
Corpul de Control al prim-ministrului este o structură din cadrul Cancelariei de Stat care monitorizează activitatea autorităților administrației publice centrale și efectuează controale la solicitarea premierului.
Declarația a fost făcută în cadrul Festivalului de Muzică Clasică în aer liber DescOperă de la Butuceni.
Marta Kos: Este o zi importantă pentru R. Moldova și este o zi importantă pentru Europa.
Primul-ministru a făcut apel la o cooperare regională mai strânsă pentru a răspunde provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina.
În cadrul vizitei, șeful Executivului va avea o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev.
În Republica Moldova, 1 iunie este zi liberă.
Ilie Bolojan a participat la Chișinău la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale demarate în Republica Moldova.
Președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu au condamnat atacul cu dronă rusească care a lovit o clădire rezidențială din Galați.
În raionul Călărași, mai multe localități au fost afectate de ploile puternice și viiturile din 22 mai. În localitatea Dereneu, a fost înregistrat decesul unui bărbat de 48 de ani.
Prim-ministrul, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu ministrul de stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
Vizita echipei de experți are loc în contextul negocierilor unui nou program cu FMI, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu au subliniat rolul presei în păstrarea democrației.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere, la Dubrovnik, cu Președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului strategic, sprijinul României pentru parcursul european al R. Moldova și proiectele comune.
La Dubrovnik, lideri regionali discută proiecte de infrastructură, energie și conectivitate.
El va susține un discurs în sesiunea plenară a summitului.
La 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, oficialul a subliniat necesitatea accesului la informații corecte și la timp.
Autoritățile de la Chișinău vor să înlocuiască starea de urgență cu un regim de alertă de 60 de zile, pentru a gestiona eventuale riscuri.
Executivul va solicita Parlamentului încetarea stării de urgență după stabilizarea sistemului energetic și reducerea riscurilor imediate.