Nicanor Ciochină, acuzat de accidentare mortală a unui băiat, este primar cu acte în regulă la Boldurești, Nisporeni; Transnistria a ajuns cu gazele pe butuci; iar la 84 de ani de la primul val de deportări, Guvernul Republicii Moldova a decis să facă publice toate dosarele oamenilor persecutați de sovietici - acestea sunt trei subiecte pe care le vom analiza pe scurt în sinteza săptămânii curente.
Scenă stânjenitoare pentru justiția Republicii Moldova
Nicanor Ciochină, primarul de Boldurești care a accidentat un minor și a încercat să șteargă urmele, are un nou mandat validat.
Unii dintre consătenii săi care l-au preferat pe Ciochină au declarat presei că băiatul omorât a avut de tras o cumpănă și cu asta, chipurile, trebuie pus punct în tragedia familiei Raisei Ciurel, mama copilului ucis.
Opinia publică a asistat în această săptămână și la o scenă stânjenitoare pentru justiția Republicii Moldova, în special pentru Ministerul Justiției.
Luni, responsabilii acestei instituții au anunțat că nu pot să intervină în cauza primarului de Boldurești examinată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în urma unui protest. Cu toate acestea, funcționarii ministerului au insistat pe evitarea întârzierilor în dezbaterile judiciare și pe examinarea cazului „cu responsabilitate”.
În pofida acestei solicitări a Ministerului Justiției, chiar a doua zi, Nicanor Ciochină a lipsit ostentativ la ședința de judecată, solicitând o nouă amânare pe motiv că urma să i se valideze mandatul de ales local în urma celui de-al doilea tur de scrutin local desfășurat pe 1 iunie. Procurorii au solicitat din nou sancționarea primarului cu 2.500 de lei. Aceasta este amenda plătită de primar pentru fiecare absență. Conform informațiilor prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), responsabilă de acest caz, din cele aproape 40 de ședințe de judecată programate, jumătate au fost amânate la solicitarea lui Ciochină, a complicelui acestuia, Ion Andronachi, și a avocaților lor. Dosarul primarului de Boldurești se examinează de aproape un an la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Transnistria, pe butuci
Joi, sovietul suprem, adică așa-zisul parlament de la Tiraspol, a aprobat un pretins decret al șefului administrației separatiste, Vadim Kransnoselski, cu privire la declararea unei noi stări de urgență în economia regiunii. Această stare de urgență prevede raționalizarea consumului de gaze și altor resurse energetice, cum ar fi lemne și cărbuni; formarea unei rezerve de stat de resurse energetice; stabilirea unei proceduri speciale pentru achiziționarea de gaze naturale și altor resurse energetice; interzicerea scoaterii din regiune a lemnului și cărbunelui. În realitate, această decizie a fost luată din cauza reducerii livrărilor de gaze pe malul stâng al Nistrului de către Rusia de la 3 milioane de metri cubi, la mijlocul lui februarie, la puțin peste un milion zilnic, în prezent.
Pe 31 mai a.c., Vadim Krasnoselski a semnat o un act normativ care prevede achitarea concediului profesorilor regiunii în două etape, pe fundalul unor voci pe rețelele sociale din regiune care denunță starea cu totul deplorabilă a economiei de pe malul stâng al Nistrului. Tiraspolul se pare că are o întârziere de două-trei luni la achitarea plăților sociale, salariilor și pensiilor. Regimul secesionist pro-rus și-a explicat incapacitatea de plată prin faptul că este obligat să plătească pentru transportarea gazelor pe teritoriul Republicii Moldova. „Este necesar și important să înțelegem că astăzi cheltuim suplimentar o parte din resursele noastre pentru transportul gazelor prin Republica Moldova. Aceste cifre și tarife sunt mai mari decât ceea ce plăteam anterior pentru transportul gazelor, plus costurile suplimentare pentru vămuire și taxele de mediu suplimentare. Toate acestea, în general, impun o povară suplimentară atât asupra entităților economice, cât și asupra bugetului”, a spus președintele pretinsului legislativ al regiunii, Aleksandr Korșunov.
Sursele Veridica au precizat că, în prezent, operatorul de gaze din regiunea transnistreană – Tiraspoltransgaz – plătește lunar pentru transportarea gazelor pe teritoriul Republicii Moldova pentru o lună, la volumul de un milion de metri cubi pe zi – aproximativ 9 milioane de lei.
Acces la documente, după aproape nouă decenii
Miercuri, în ajunul comemorării primului val de deportări în masă din 12-13 iunie 1941 din RSS Moldovenească, Ministerului Afacerilor Interne a transmis Agenției Naționale a Arhivelor aproape 20.000 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar comunist. Guvernul a anunțat că, în curând, Agenția Națională a Arhivelor va oferi acces la circa 48.000 de dosare desecretizate transmise de la toate instituțiile statului, care conțin aproximativ 100.000 de nume. Cel mai vechi dosar este din 1920, iar cel mai recent – din 1986.
Conform datelor oficiale, în primul val de deportări, organizat pe teritoriul actual al Republicii Moldova în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost strămutate peste 20.000 de persoane. Specificul acestei operațiuni a fost despărțirea taților de ceilalți membri ai familiei. Bărbații au fost duși în închisori sau lagăre de muncă forțată, în Siberia, iar mamele și copiii – în așezări speciale în Kazahstan. În total, în RSS Moldovenească, regimul sovietic a organizat trei valuri de deportări –1941, 1949 și 1951 –, care au vizat strămutarea forțată, în vagoane de vite, a 56.912 persoane. Aceste operațiuni au avut drept scop decimarea elitelor de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, indiferent de naționalitate și limbă vorbită.
Pentru a realiza importanța acestei acțiuni, trebuie evocată tendința înveterată a autorităților actuale ale Rusiei de a contesta deportările staliniste din RSS Moldovenească. Pe 19 iunie 2024, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a atribuit un caracter fals deportărilor organizate de regimul sovietic. „Conducerea de vârf a țării a comemorat așa-zisele deportări din 1941, folosind această pagină dificilă a istoriei pentru a denigra perioada aflării Moldovei în URSS, care este pe bună dreptate considerată „epoca sa de aur”, a spus Maria Zaharova în cadrul unui briefing susținut pe 19 iunie.
