În ultimii opt ani, artistul Ghenadie Popescu, angajat al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală de la Chișinău, își petrece aproape tot timpul într-o încăpere îngustă, unde realizează un proiect inedit: un film de animații, după model vechi, cadru cu cadru, despre deportările staliniste din Republica Moldova. Această muncă o face doar din banii săi, refuză să „cerșească sponsorizări” și presupune că ar putea încheia filmul peste alți zece ani. Veridica.md a încercat să afle ce l-a determinat pe acest om să-și sacrifice viața pentru o astfel de idee.
Departamentul pentru Securitate Internă a anunțat lansarea operațiunii „Midway Blitz”.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Pe 6 iulie s-au împlinit 76 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări sovietice din Basarabia. Am discutat despre particularitățile deportărilor sovietice cu istoricul Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Veridica.
Un miting de comemorare a victimelor deportărilor staliniste a avut loc, duminică, 6 iulie, în fața monumentului din fața Gării Feroviare din Chișinău, la 76 de ani de la cel mai mare val de deportări.
Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul.
Fiică a unui primar din Milești, Nisporeni, Taisia Angheluța a fost ridicată în iunie 1941, la vârsta de un an, împreună cu mama ei și alte șase surori și frați și dusă în Kazahstan, după ce tatăl său fusese pârât la sovietici de niște nepoți de ai săi.
Nicanor Ciochină, acuzat de accidentare mortală a unui băiat, este primar cu acte în regulă la Boldurești, Nisporeni; Transnistria a ajuns cu gazele pe butuci; iar la 84 de ani de la primul val de deportări, Guvernul Republicii Moldova a decis să facă publice toate dosarele oamenilor persecutați de sovietici - acestea sunt trei subiecte pe care le vom analiza pe scurt în sinteza săptămânii curente.
Președintele Donald Trump a lansat un atac violent asupra instanței supreme americane.
25 de locuitori ai satului Sângera, astăzi parte a municipiului Chișinău, au fost martori în procesul tatălui lui Grigore Brânzilă, care, după spusele sale, ar fi fost vândut de consăteni. De fapt, Grigore Brânzilă a fost unul dintre oamenii acestui loc înrobiți încă din copilărie de statul sovietic din cauză că tatăl său, Maxim Brânzilă, a vrut să se pună bine pe lângă orice regim: fie cu românii, fie cu sovieticii. E greu de spus la ce s-a gândit acest om, dar și-a ales două funcții publice detestate întotdeauna de oameni - instructor de premilitari pe timp de război la români și agent fiscal la sovietici.
Feodosia Magari, o tânără de 31 de ani din Recea, Strășeni, în 1951, după ce a adăpostit în casa proprie membrii unui grup de rezistență antisovietică, în mare oameni care au fugit de deportările din iulie 1949, și le-a dus cu sacii produse alimentare în pădure aproape un an de zile, i-a denunțat pe toți poliției politice sovietice și pe alte vreo 20 de persoane din sat, care le-au dat de mâncare și i-au ascuns pe fugari.
Măsura va fi pusă în aplicare dacă Donald Trump va deporta cetăţenii hondurieni din SUA.
Nicolae Negru e cunoscut în Republica Moldova ca un comentator politic atent al realităților de la noi. Pentru cei care citesc și părerile altora decât propriile enunțuri. Incomod și tranșant, nu prea este agreat de clasa politică. Indiferent de culoare.
