Moscova reacționează la începerea negocierilor între UE și Republica Moldova ca un rival gelos care nu își mai poate stăpâni sentimentele. Chișinăul tace. În schimb, guvernarea PAS ne surprinde cu proiecte de reforme despre care nu a vorbit până acum.
Admonestarea Europei
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, admonestează Uniunea Europeană pentru că politica sa de extindere nu s-ar mai baza pe respectarea criteriilor de la Copenhaga, ci pe „considerații de natură geostrategică”, „neglijând propriile principii, valori, interese și, cel mai important, starea propriilor societăți și economii”.
Altfel, Europa occidentală, care se confruntă, consideră ea, cu „o criză economică profundă” nu ar fi început negocierile cu Republica Moldova și Ucraina”, riscând „o prăbușire absolută a componentei economice a Uniunii Europene”, „respinsă în favoarea aspirațiilor politice, geopolitice și, probabil, militariste”. Aceasta se face, susține Zaharova, „pentru PR, ca să demonstreze unele succese ale acestor țări”.
De ce își bagă Moscova nasul unde nu-i fierbe oala, de ce i-ar păsa MAE al Federației Ruse de „componenta economică” a UE? Stă cumva Rusia mai bine decât UE, din punct de vedere economic, și ar putea „absorbi”, în locul UE, mai repede, fără probleme, aceste două entități statale? Sau economia nici nu contează în acest caz, căci, după cum se vede în Ucraina, armata rusă distruge pas cu pas orice formă de viață întâlnită în cale, având nevoie doar de teritoriu, fără populație și economie, chiar și fără floră și faună. Care sunt criteriile rusești în acest caz? Criteriile sunt cunoscute și foarte „simple”: pe aici a călcat piciorul soldatului rus.
Maria Zaharova promite să monitorizeze în continuare procesul de integrare europeană a Ucrainei și Republicii Moldova, dar nu se știe ce va face Rusia mai rău decât a făcut până acum, dacă UE va manifestă indulgență în cazul acestor state. Va bombarda? Nu este exclus, Putin este în mod evident inadecvat, capabil de orice. (Recent, de Ziua Rusiei, el vorbea în fața unui grup de participanți la „operațiunea militară specială” că „nimic nu e veșnic sub soare, fiecare om își încheie cândva viața sa”, că nu au trăit-o fără sens cei care și-au pus-o „la temelia consolidării Rusiei”. Cu președintele chinez Xi Jinping el discutase, ceva mai înainte, despre șansele de a trăi până la 150 de ani).
Aceste întrebări ar fi trebuit să le pună omologul (sau omoloaga?) Mariei Zaharova de la Chișinău, dar se vede că are treburi mai importante. MAE-ul nostru preferă să ignore improvizațiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus, ca și cum ea li s-ar adresa diplomaților, nu cetățenilor. Îi obosește? Vorbește prea mult? Adevărul, dreptatea nu trebuie să obosească.
Considerațiile geostrategice ale Europei
E adevărat, considerațiile de natură geostrategică nu lipsesc la Bruxelles, căci despre posibilitatea intrării Republicii Moldova și a Ucrainei în UE s-a vorbit abia după invazia Ucrainei. Până atunci, ca să nu supere Moscova, UE accepta tacit „sfera de influență” a Rusiei asupra fostelor republici sovietice, cu excepția țărilor baltice. Nici anexarea Crimeii și ocuparea unei părți din Donbas nu a clintit determinarea Europei de a păstra relații „pragmatice” cu Rusia, de a cumpăra gaz rusesc la prețuri ademenitoare, ignorând încălcarea normelor internaționale de către Moscova, crezând probabil că, satisfăcându-și pofta teritorială, Putin se va opri. Dar el nu s-a oprit, a ignorat Europa demonstrativ, crezând că ea, dependentă foarte mult de gazul rusesc, nu va cuteza să i se împotrivească. Și poate că nu se încumeta, dacă nu se împotriveau ucrainenii.
Acum nu se știe în ce măsură considerațiile de natură geostrategică vor prevala asupra „criteriilor de la Copenhaga”. Nu există o unitate de păreri în cadrul UE dacă Ucraina (și Republica Moldova) pot accede pe „scurtătură” sau nu se face nicio excepție, nicio derogare de la regulile generale. Printre țările care consideră că în UE nu se poate ajunge pe un drum mai scurt se numără și Germania. În intenția de a se găsi o soluție de mijloc, Franța și Germania propun „integrarea treptată” a noilor membri: țările candidate să aibă acces la beneficiile pieței unice (energie, roaming, fonduri suplimentare) pe măsură ce încheie negocierile pe diferite grupuri de capitole (clustere), iar drepturile depline (cum ar fi dreptul la veto în Consiliul European) să fie obținute pe etape.
Euroscepticii și eurofobii
Pe acest fundal, euroscepticii s-au pus din nou în mișcare, părându-li-se că li se confirmă previziunile că „Republica Moldova nu va fi primită niciodată în UE” și că singura cale de aderare la UE e „reunirea cu România”. Iar pentru antieuropeni, pentru cei care ne vor legați de centura Rusiei, ideea integrării treptate ar fi o dovadă în plus că „Europa nu are nevoie de noi”. Observăm și un fenomen comunicațional inedit pentru spațiul nostru: să nu discutăm despre UE și reunirea cu România, căci enervăm inutil Moscova.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra unei aderări accelerate a Ucrainei la UE, iar Maia Sandu a spus, în cadrul celui de-al doilea Summit Republica Moldova - UE desfășurat luni la Bruxelles, că Republica Moldova nu vrea scurtături sau privilegii politice, ci un proces dinamic, intens, bazat exclusiv pe merite, cerând deschiderea fără întârzieri a tuturor capitolelor de negociere rămase, subliniind că autoritățile moldave sunt pregătite din punct de vedere tehnic să facă față acestei sarcini.
Republica Moldova lăudată
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că de acum înainte integrarea Republicii Moldova nu va mai depinde de Ucraina: „odată ce primul cluster e deschis, fiecare candidat este responsabil pentru sine însuși. Deoarece ei au de efectuat reforme, și ei trebuie să efectueze reforme diferite”. Dacă negocierile de aderare sunt bazate pe merit, „e cu atât mai bine pentru Republica Moldova, deoarece ea e capabilă să livreze (să efectueze reformele – n.n.) și noi ne putem îndeplini promisiunea”, a adăugat von der Leyen, citată de Ukarinska Pravda, menționând că Chișinăul a înfăptuit deja 93% din reformele programate, și, ca urmare a acestui fapt, a fost posibilă deblocarea a 504 milioane de euro din Pachetul de Creștere Economică.
Să nu ne îmbătăm însă cu apă rece: procentele rămase includ reforma administrativ-teritorială, reforma fiscală, reformele care să asigure competitivitatea produselor noastre pe piața europeană; 7% s-ar putea să solicite guvernării eforturi și competențe mai mari decât 93%, căci trebuie să opereze schimbări structurale, fundamentale pentru funcționarea și stabilitatea statului nostru, vizându-l pe fiecare cetățean. E cum ai încerca să repari motorul unei mașini din mers.
Surpriza reformei fiscale
Dacă despre reforma administrativ-teritorială se vorbește de mai demult (de prin 2023) și, cu toate astea, societatea, opoziția abia se obișnuiește cu această idee (protestează, cere referendum), reforma fiscală, anunțată recent, și care e prevăzută să înceapă, în unele etape, din 2026, a căzut peste capetele oamenilor ca o ninsoare în mijlocul verii. E un „cadou” informațional enorm pentru anti-europeni.
În special, se reacționează aprins la „uniformizarea TVA la cota standard de 20%”, care se va aplica din octombrie 2026 (pentru produse alimentare, Horeca și comerțul online). În afară că va permite Republicii Moldova să acceseze cele 1,9 miliarde de euro din Planul de creștere economică al UE, Guvernul speră să obțină suplimentar venituri de 20 miliarde de lei, pentru a acoperi deficitul bugetar din prezent, și promite compensații directe lunare de 500 de lei pentru angajații legali în câmpul muncii. Dar creșterea TVA va provoca, spun experții economici, creșterea bruscă a prețurilor și va lovi în primul rând în cei săraci, în pensionari, iar aceasta, la rândul său, poate duce la proteste și destabilizări, de care pot profita forțele antieuropene.
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a avertizat că majorarea TVA la medicamente de la 8% la 20% „va distruge sistemul medical”, iar ex-ministra Ala Nemerenco consideră că acest pas ar duce la falimentarea unor spitale și la deficit de medicamente. Din punctul lor de vedere, intenția Ministerului Finanțelor e „absurdă”, în condițiile în care directivele Uniunii Europene permit statelor membre aplicarea unor cote de sub 5% sau chiar de 0% pentru produsele farmaceutice de bază. Ministrul Finanțelor a dat asigurări că banii colectați prin majorarea TVA la medicamente vor fi folosiți pentru a compensa... majorarea prețurilor la medicamente. Se creează astfel noi circuite financiare artificiale, pentru satisfacția birocraților, ca să se afle în treabă?
Guvernarea actuală, trebuie să recunoaștem, nu a prea strălucit în comunicare, dar în cazul dat vedem involuție, nu evoluție, dacă se iese cu un plan de reformă care nu a fost pus la punct nici măcar în cadrul guvernului. Impresia e că reformatorii noștri și-au adus aminte de reforma fiscală în ultimul moment, au conceput la repezeală, într-un cerc restrâns, un proiect, și l-au publicat ca pe un verdict, cu termene concrete, spre stupefacția celor care vor trebui să suporte consecințele.
