Datoria de stat, externă şi internă, a ajuns în Republica Moldova, după opt luni ale acestui an, la aproape 109 miliarde de lei (circa 5,6 miliarde de euro), arată date ale Ministerului Finanţelor. O datorie nu foarte mare, dar care, analizată alături de alte date, poate fi interpretată ca un semnal îngrijorător.
Creşterea nominală a datoriei de la începutul anului curent este de 4,81 miliarde de lei, adică cu 4,6%, dar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datoria de stat internă şi externă s-a majorat cu 12,4%.
Cota datoriei publice în PIB este mai mică de 34%
Autorităţile spun că nu ar exista motive de îngrijorare, pentru că cota datoriei publice în PIB este mai mică de 34% şi la acest capitol stăm mai bine decât multe state din regiune.
Opoziția vorbește, însă, despre „o datorie uriaşă care va fi pusă pe umerii copiilor” din cauza unei guvernări incapabile.
Subiectul îndatorării a devenit şi unul dintre cele mai vehiculate în actuala campanie electorală pentru preşedinţie, iar unul dintre candiaţi, Andrei Năstase, chiar a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care solicită investigarea urgentă și detaliată a modului în care au fost gestionate toate împrumuturile contractate de Republica Moldova, atât la nivel național, cât și internațional, în ultimii ani.
„Conform datelor oficiale, datoria totală a crescut de la 52 miliarde la 113 miliarde lei, iar până la finalul mandatului actualei președinte se estimează o creștere a datoriei interne și externe până la 125 miliarde lei. Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la transparența, legalitatea și sustenabilitatea acestor împrumuturi”, a menționat în sesizare Andrei Năstase.
Într-adevăr în ultimii 4-5 ani datoria de stat internă şi externă a crescut în ritmuri semnificative şi dacă la finele anului 2019 constituia 52,5 miliarde lei, apoi prognoza guvernamentală arată că la finele anului 2024 ar putea urca la 125,5 miliarde lei.
Este, însă, puţin probabil ca această prognoză să se adeverească. De exemplu, anul trecut, Guvernul a inclus în Legea bugetului de stat o estimare privind faptul că datoria la finele anului 2023 va trece de 122 miliarde lei, dar în final a constituit 104 miliarde de lei.
Cum a crescut datoria de stat internă şi externă în ultimii 10 ani
Datele publice arată că, dacă în 2014 datoria de stat internă constituia ceva mai mult de 7 miliarde de lei, peste doi ani ea era deja de 21,5 miliarde de lei.
Acest salt are o explicație simplă: în octombrie 2016, Parlamentul, dominat de democrați, a votat Legea nr.235/2016, prin care a devenit datorie de stat suma de 13,34 miliarde lei, restantă la rambursarea creditului de urgență acordat în noiembrie 2014 de Banca Națională, pentru a acoperi gaura de circa un miliard de dolari, formată la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, ca urmare a furtului miliardului.
Pentru rambursarea acestei datorii au fost emise obligațiuni de stat pe termen de până la 25 de ani și, în fiecare an, de la bugetul de stat pentru rambursarea acestei datorii sunt alocați circa 800 milioane lei.
Următorul val de creştere a datoriei de stat interne, dar şi externe, a fost înregistrat în timpul pandemiei de Covid-19 şi, ulterior, ca urmare a crizei energetice şi războiului din Ucraina.
De exemplu, în anul 2020, pe timpul guvernului Chicu s-a atestat o creștere cu peste 15,3 miliarde lei a datoriei de stat interne și externe. O majorare cu peste 29% în decursul a doar unui an.
Este adevărat, a fost anul pandemiei de Covid-19 și, în plus, şi creditorii externi au fost darnici. Totodată, Guvernul Chicu s-a împrumutat masiv și de pe piața internă, în special de la băncile locale, majorând datoria internă cu peste 6 miliarde lei. Datoria putea crește și mai mult, dacă ar fi fost aprobat și creditul de circa 200 milioane euro din partea Guvernului Rusiei.
A treia perioadă de creștere este cea a crizei energetice şi a războiului din Ucraina, care a coincis cu mandatul de preşedinte a Maiei Sandu şi a unui guvern votat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
La finele lunii iulie 2021, când PAS a preluat puterea în Republica Moldova, adică Parlamentul și Guvernul, datoria de stat era de circa 75,5 miliarde lei.
De atunci şi până la finele lunii august 2024, datoria de stat s-a majorat cu aproape 33,5 miliarde lei, adică cu 44,4%, în decurs de trei ani. Saltul este explicabil, dacă luăm în calcul impactul scumpirii de câteva ori a gazelor și a altor resurse energetice, dar mai ales războiul din Ucraina și numărul mare de refugiați. În plus, Guvernul a avut de plătit nişte rate mai mari pentru creditele contractate anterior.
În 2022, datoria de stat internă şi externă a înregistrat cea mai mare creştere nominală – cu 16,9 miliarde de lei. Dar procentual saltul a fost mai mic ca în 2020 – cu 21,7%.
Nu datoria e mare, ci viteza de creștere
Autorităţile încearcă să calmeze opinia publică, susţinând că nu ar fi motive de îngrijorare.
„Datoria publică raportată ca procent din PIB a rămas practic neschimbată comparativ cu 2020, când încă erau la guvernare socialiștii lui Dodon”, a declarat vicepreşedintele PAS Radu Marian, preşedinte al Comisiei Economie, Buget, Finanțe din Parlament.
El a recomandat ca la analiza „creşterii dramatice a datoriei publice a țării”, să fie luat în calcul şi contextul. „Datoria la nivel nominal a crescut, la fel cum a crescut valoarea economiei în ultimii ani (de la puțin peste 200 miliarde lei PIB în 2019, la peste 300 miliarde în 2023. Din acest motiv, în toată lumea, indicatorul de măsurare a datoriei publice este datoria publică ca și procent din PIB”, a menționat Radu Marian, care a publicat şi un grafic în care arată că datoria publică se menţine la un nivel de circa 34-35% din PIB.
Într-adevăr, şi statisticile oficiale, şi cele internaţionale (Trading Economics, Banca Mondială, FMI etc) arată că cota datoriei de stat în PIB-ul ţării era la finele anului 2023 de 34,6%, în timp ce la finele 2020 era de 34%, iar, de exemplu, acum 25 de ani, depăşea 150% din PIB. Pentru comparaţie, în România s-a ajuns la un nivel de 49%, iar în Ucraina datoria a depășit 84% din PIB.
Altfel spus, suma absolută sau procentajul pe care îl reprezintă datoria de stat nu este neapărat alarmantă. Majoritatea statelor se împrumută pentru a-și finanța diverse cheltuieli bugetare.
Totuși, în perioada 2014-2023, datoria publică a crescut de circa patru ori, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat, în aceeași perioadă, de numai trei ori.
Adică, datoria publică a crescut într-un ritm mai alert decât economia. Ceea ce poate fi interpretat ca un semnal îngrijorător, deoarece denotă lipsa de echilibru și dependența tot mai mare a statului de asistența externă.
