Eliberarea criminalilor periculoși a monopolizat discuțiile din spațiul public și în această săptămână. Potrivit surselor Veridica.md, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura disciplinară împotriva lui Igor Negreanu, judecătorul responsabil de emiterea încheierilor cu privire la eliberarea unor condamnați la detenție pe viață. Însă ceea ce lipsește în spațiul public cu referire la problema respectivă este opinia Avocatului Poporului, care a monitorizat, din 2022 încoace, examinarea cererilor condamnaților la detenție pe viață pentru a fi eliberați.
În urma scandalului legat de eliberarea acestor condamnați, autoritățile centrale și responsabilii de domeniul justiției au tras concluzia că vina o poartă legislativul, pentru adoptarea amendamentelor la Legea Amnistiei, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), care era obligată să asigure executarea pedepsei de către condamnați, și judecătorul sus-menționat, care a emis încheieri blânde. Mai nou, conform surselor Veridica.md, Administrația Națională a Penitenciarelor este vinovată și de faptul că a contestat prea târziu unele încheieri la Curtea de Apel Nord.
„La un pas de o catastrofă morală și instituțională”
Joi seară, după ședința Platfomei Anticorupție, premierul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova a fost recent „la un pas de o catastrofă morală și instituțională”, referindu-se la „manipulările legislative din jurul Legii amnistiei”. El a avut în vedere modificările legislative elaborate de fosta deputată PAS, Olesea Stamate.
„Am văzut cum câteva amendamente puteau duce la eliberarea pe bandă rulantă a unor criminali periculoși. Problema nu este în lege, ci în amendamente strecurate ulterior”, a semnalat el. „Al doilea factor esențial a fost abuzul din sistemul judecătoresc și din Administrația Națională a Penitenciarelor. Aplicarea abuzivă a legii în favoarea infractorilor a fost posibilă doar datorită unor amendamente introduse abil, într-un aparent cadru legal, prin complicitate tăcută”, a remarcat, inflexibil, șeful Executivului.
„Astfel de scheme de viciere legislativă, pentru a favoriza criminali periculoși sau în detrimentul interesului public, nu trebuie să se mai repete niciodată”, a mai spus el.
Declarațiile premierului Dorin Recean însă, în opinia surselor avizate ale Veridica.md, nu sunt îndeajuns pentru a rezolva problema eliberării persoanelor condamnate la detenție pe viață.
„Fără ANP, nu ar fi fost posibilă nicio eliberare”
Subiectul legat de eliberarea infractorilor a reapărut în atenția presei marți, 15 aprilie a.c., atunci când a fost reținut un criminal periculos, Dorin Sușițchi, condamnat în 2002 la detenție pe viață pentru mai multe capete de acuzare, în special pentru omor premeditat săvârșit în circumstanțe agravante. El intenționa să facă rost de pașaport pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova. În aceeași zi, Curtea de Apel Nord a dispus reținerea și plasarea sa în penitenciar pentru executarea în continuare a pedepsei cu închisoare neexecutată de 5 ani, 10 luni și 26 de zile. Dorin Sușițchi a fost eliberat din închisoare în urma unei încheieri a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 27 februarie 2025, cu exact o lună mai înainte de eliberarea unui alt criminal periculos, Alexandru Sinigur (Nenu). Instanța de fond a admis cererile condamnatului Dorin Sușițchi din 11 și 27 decembrie 2024 cu privire la înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă.
Potrivit surselor Veridica.md, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat o procedură disciplinară pe numele magistratului Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Igor Negreanu, responsabil de emiterea unor încheieri prin care au fost eliberați mai mulți criminali periculoși din Penitenciarul din Rezina. De asemenea, sursele avizate susțin că fără Administrația Națională a Penitenciarelor nu ar fi fost posibilă nicio eliberare. În plus, Administrația a contestat prea târziu unele încheieri emise de Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Ministerul Justiției a precizat că, până în prezent, au fost eliberate nouă persoane condamnate la detenție pe viață. Din cele nouă proceduri, trei au fost contestate, două recursuri au fost admise, două persoane au fost arestate și încarcecare și o persoana urmează să fie identificată.
Tăcerea asurzitoarea a Avocatului Poporului
Instituția care nu și-a exprimat poziția față de problema eliberării infractorilor este Avocatul Poporului. Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că aplicarea Legii Amnistiei a fost „o provocare pentru sistemul judiciar”. Ministerul Justiției a afirmat că actul de clemență al statului, în calitate de măsură excepțională, trebuie să respecte mecanisme stricte de evaluare a riscului de recidivă după o anumită perioadă de executare efectivă a pedepsei. Procuratura Generală a sesizat Curtea Constituțională cu privire la examinarea constituționalității amendamentelor din Legea amnistiei. Avocatul Poporului însă nu a emis până în prezent niciun comunicat în cazul amendamentelor cu bucluc.
Începând cu sfârșitul anului 2022, ombudsmanul a monitorizat permanent cazurile deținuților condamnați la detenție pe viață care au solicitat grațiere. Conform unui raport al Avocatului Poporului pentru 2022, în noiembrie același an, 28 de deținuți condamnați la detenție pe viață au declarat greva foamei. Persoanele respective erau nemulțumite că următoarea ședință de judecată cu privire la examinarea cererilor privind aplicarea Legii Amnistiei în privința lor a fost fixată pentru martie 2023, peste patru luni. În același timp, Penitenciarul Rezina ar fi înaintat cererile deținuților încă în prima jumătate a anului 2022. Avocatul Poporului a subliniat atunci importanța judecării cererilor privind aplicarea amnistiei într-un „termen rezonabil”.
Presiuni asupra judecătorilor din partea Inspecției Judiciare
Conform unui raport al Avocatului Poporului pentru 2023, Comisia specială a Penintenciarului Rezina a selectat și a înaintat 75 de demersuri privind aplicarea actului de amnistie în privința persoanelor eligibile condamnate la detenție pe viață.
Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a examinat 74 de demersuri pe care le-a respins pe motive de aprecieri incorecte asupra conduitei condamnatului, netemeinicia concluziei privind riscul de recidivă sau existența prejudiciului cauzat prin infracțiune.
În 2023, Curtea de Apel a pronunțat 10 decizii: două recursuri respinse și opt recursuri admise și expediate la rejudecare. Ombudsmanul semnala o anumită reticență din partea sistemului judecătoresc privind eliberarea deținuților pe viață, inclusiv din cauza unei eventuale presiuni publice pe motive de prejudecăți.
Consiliul Superior al Magistraturii a indicat săptămâna trecută că, în 2022 și 2023, Inspecția judiciară a înregistrat numeroase sesizări din partea persoanelor condamnate și a unor autorități publice, solicitând tragerea la răspundere disciplinară a unor judecători pentru pretinsa neaplicare a Legii Amnistiei.
