În ultimele zile au existat mai multe comparații ale programelor de guvernare din perioada Partidului Acțiune și Solidaritate, punându-se accent în special pe volumul celui propus de noul premier, Vasile Tofan. Este adevărat că programul acestuia, de 147 de pagini, depășește ca amploare programele celor trei predecesori ai săi. Pentru prezentarea acestuia în Parlament, premierul a avut nevoie de aproape o oră, iar ședința consacrată învestirii Guvernului a durat peste nouă ore.
Totuși, volumul unui program de guvernare nu este, în sine, cel mai important criteriu pentru a înțelege viziunea și prioritățile unui executiv. Pentru a înțelege diferențele dintre programele guvernelor conduse de Natalia Gavrilița, Dorin Recean, Alexandru Munteanu și Vasile Tofan, acestea trebuie analizate inclusiv prin prisma contextului social-politic și extern în care au fost elaborate, dar și a profilului profesional, domeniului de expertiză și experienței fiecărui premier. Prioritățile asumate de fiecare guvern reflectă, în mare măsură, problemele dominante ale momentului în care acesta a preluat mandatul.
Guvernul Gavrilița, primul pas al PAS-ului
Să ne amintim că Guvernul Gavrilița și-a elaborat programul după alegerile anticipate din iulie 2021, în condițiile în care în Republica Moldova se mai vorbea despre statul capturat de regimul Plahotniuc. Deși acesta și Ilan Șor fugiseră în 2019, influența lor în instituțiile statului, inclusiv în Parlament era una mare. Să nu uităm episodul cumpărării masive de deputați, care în vara anului 2020 a fost la un pas să lase PSRM-PDM fără majoritate parlamentară și doar acțiunile la limita legalității prin forțarea deputatului Ștefan Gațcan (cel ascuns în vie) au păstrat raportul de forțe. A urmat apoi crearea unei majorități parlamentare tacite între PSRM și fostul Partid Șor și epopeea provocării alegerilor anticipate după victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020.
Respectiv, în aceste condiții, programul Guvernului Gavrilița punea accent pe curățarea justiției, combaterea corupției, reconstruirea instituțiilor, eliminarea capturării statului. Evident, se punea accent și pe economie, dar mai mult prin prisma reformelor, mai ales ale celor din justiție, pe care PAS le promisese în campania electorală. De altfel, programul de guvernare Gavrilița a avut aceeași denumire cu sloganul PAS din campania electorală - „Moldova vremurilor bune”, pentru a accentua că intenționează să realizeze ceea ce formațiunea a promis în campania electorală.
Programul Recean, sub presiunea războiului din Ucraina
Optsprezece luni mai târziu, la 16 februarie 2023, când a fost învestit Guvernul Recean, Republica Moldova era de un an țară limitrofă cu o țară aflată într-un război devastator, cu o regiune separatistă și una autonomă controlate de Moscova, care intenționa să instaureze o guvernare marionetă și la Chișinău, adică un cap de pod în spatele frontului din Ucraina. Războiul hibrid era lansat în toată legea, astfel încât guvernul, în frunte cu un premier care activase în structurile de forță, a avut rolul să contracareze atacurile respective. În acest context, în mesajele cheie ale programului apar reziliența, securitatea, apărarea. Chiar denumirea programului sugerează accentele - „Moldova prosperă, sigură, europeană”. „Guvernul va prioritiza ordinea publică și siguranța cetățenilor, păstrarea stabilității și a unității țării prin politici de coeziune și o politică externă activă, precum și prin modernizarea structurilor de forță” - era o parte a viziunii programului Guvernului Recean.
Guvernul Munteanu, destinat reformelor nepopulare
Guvernul Munteanu a preluat mandatul imediat după o nouă victorie a PAS la alegerile parlamentare pentru încă un mandat de patru ani. Venit din domeniul afacerilor internaționale, Alexandru Munteanu, așa cum și era de așteptat, a pus accent pe domeniul economic prin investiții, reforme administrative și continuarea parcursului de integrare europeană. Programul său „UE, pace, dezvoltare”, a venit cu o viziune tehnocrată, axată pe reforme structurale grele. Reformele fiscale propuse de Guvernul Munteanu precum și cea a administrației publice locale aveau menirea să producă transformări radicale, dar nepopulare la început de mandat al partidului de guvernare, pentru a produce efecte benefice spre finalul acestuia, adică la următoarele alegeri.
Guvernul Tofan - de la reforme la eficiență
Guvernul Tofan vine la rândul său într-un context politic complicat, în primul rând în interiorul partidului aflat la putere, afectat de cea mai mare criză de imagine de până acum. Precedentul premier a demisionat din cauza unor conflicte cu reprezentanți ai PAS, iar reforma fiscală pe care a propus-o nu era susținută nici măcar de toți membrii cabinetului său. Având un profil similar cu al lui Alexandru Munteanu, Vasile Tofan își nuanțează programul și accentele. Pe lângă faptul că e de peste 10 ori mai voluminos, programul „Economie europeană, stat eficient” mută accentul de la agenda de reformă spre agenda de performanță și livrare. Adică nu mai sunt suficiente modificarea legilor, elaborarea strategiilor, crearea instituțiilor, dar trebuie asigurate eficiența administrației, reducerea birocrației, servicii publice mai rapide, management instituțional. Acesta nu renunță nici la reforma fiscală nici la cea a APL, dar reduce din agresivitate. Spre exemplu abandonează ideea impunerii unei cote unice a TVA, în schimb promite reducerea decalajului.
Această abordare vine și ca răspuns la o vulnerabilitate politică a partidului de guvernare. După perioada în care PAS a beneficiat de capital politic asociat cu promisiunea schimbării și a luptei împotriva corupției, așteptările publice s-au mutat spre rezultate concrete. Dacă în 2021 problema centrală era „cine controlează statul”, iar răspunsul era „trebuie să eliberăm instituțiile de influențele oligarhice”, în 2026 întrebarea devine „cât de bine funcționează instituțiile eliberate?”. Răspunsul propus de Guvernul Tofan chiar în prima frază a programului este un mediu economic prietenos și un stat eficient: „Republica Moldova trebuie să devină o economie europeană dinamică și cea mai prietenoasă țară din Europa pentru antreprenori, susținută de un stat eficient, sigur și competent”.
De la stat capturat la stat eficient
Privite în ansamblu, cele patru programe de guvernare, au în principiu aceleași priorități (integrare europeană, reforme/continuarea reformelor în justiție, dezvoltarea economiei, îmbunătățirea calității vieții). Și chiar dacă nuanțează anumite idei și priorități, reflectă o anumită evoluție - de la reforma instituțiilor, spre consolidarea rezilienței, dezvoltare economică și eficientizarea statului. Dacă Programul Gavrilița a fost orientat spre reconstruirea instituțiilor și restabilirea statului de drept, Programul Recean a adaptat această agendă la contextul de securitate creat de războiul din Ucraina. Programul Munteanu a mutat accentul asupra accelerării dezvoltării economice și a procesului de aderare la Uniunea Europeană, iar Programul Tofan propune o etapă de maturizare administrativă, în care accentul se deplasează de la inițierea reformelor la eficiența implementării lor și la măsurarea rezultatelor.
De la program la realitate
Al patrulea Guvern în al cincilea an de mandat al PAS poate părea mult pentru o formațiune care guvernează cu o majoritate parlamentară proprie și fără parteneri de coaliție. Este adevărat că unii miniștri și-au păstrat portofoliile sau au făcut parte din două sau chiar trei cabinete, iar la Ministerul Apărării titularul funcției a rămas neschimbat din 2021. Pe de o parte, remanierile guvernamentale pot oferi un suflu nou, mai ales atunci când există sprijin politic clar și o viziune comună asupra direcției de urmat. Pe de altă parte, schimbările prea frecvente pot crea percepția de instabilitate și pot ridica întrebări privind capacitatea unei guvernări de a identifica și menține oamenii potriviți în funcțiile-cheie.
Tocmai de aceea, noul Guvern are nevoie de timp și de sprijin politic pentru a demonstra că programul asumat poate fi transformat în rezultate concrete, cel puțin până în apropierea următorului scrutin parlamentar. Provocarea nu mai este doar adoptarea unor reforme, ci capacitatea de a le implementa și de a convinge societatea că acestea produc efecte vizibile.
Totuși, și acest cabinet pornește la drum cu o controversă legată de criteriile de integritate aplicate la selectarea membrilor săi. Demisia ministrului Agriculturii Radu Musteață la două zile după depunerea jurământului, după ce fusese acuzat că a fost membru al Partidului Democrat în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, ridică din nou întrebări privind eficiența mecanismelor interne de verificare și a „filtrelor de integritate”. După cinci ani în care PAS a promis să construiască un alt tip de guvernare, provocarea nu se limitează doar la capacitatea de a iniția reforme, ci și la demonstrarea faptului că instituțiile și criteriile create funcționează inclusiv atunci când vine vorba despre propria echipă.
