Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.
Un deficit bugetar record a fost înregistrat în 2020
E o cifră uriaşă, dar care, totuşi, este cu două miliarde lei mai mică decât în 2023, când deficitul bugetar a fost de circa 5,2% din PIB.
Recordul ultimilor ani, însă, a fost înregistrat în 2020, când soldul negativ a constituit 5,3% din PIB. Comparativ cu anul 2018, când se înregistra un deficit bugetar de doar 0,8% pare o situaţia alarmantă.
Astfel de deficite au şi o explicaţie. De exemplu, în 2020 a început pandemia de Covid-19 care a necesitat alocarea unor fonduri uriaşe de la buget, în timp ce restricţiile au dus la o scădere semnificativă a activităţilor economice şi au avut un impact negativ asupra veniturilor bugetare.
În anii 2022-2023, ca urmare a crizei energetice şi războiului din Ucraina, Republica Moldova iarăşi s-a confruntat cu cheltuieli mari neplanificate, dictate de nevoia de a susţine populaţia ca să facă faţă preţurilor mari la resursele energetice, fiind alocate miliarde de lei prin programul „Ajutor la contor”. În plus, criza energetică şi războiul din Ucraina au lovit şi în afaceri, ceea ce s-a reflectat şi în venituri care au fost mai mici decât se aştepta Guvernul.
Cum arată tendinţele bugetare în 2024?
Datele Ministerului Finanţelor arată că în nouă luni ale anului 2024, deficitul Bugetului Public Naţional a fost de 5,6 miliarde lei, cu circa o treime mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, ca urmare a creșterii veniturilor, deficitul fiscal s-a redus la mai puţin de 3% din PIB. Acesta a fost finanțat în principal prin împrumuturi externe de la partenerii multilaterali și bilaterali în condiții concesionale, precum și prin împrumuturi interne.
Veniturile totale au crescut cu aproape 10% datorită încasărilor mai mari din contribuțiile sociale (cu 17% sau cu 2,6 miliarde lei mai mult), ceea ce este un efect direct al creşterii salariilor din economie. De asemenea, au contribuit şi veniturile mai mari din taxa pe valoarea adăugată (TVA), accizele la import și impozitele pe venitul personelor fizice.
Pe de altă parte, se atestă o scădere cu circa 6% a încasărilor din impozit pe venitul persoanelor juridice, adică a firmelor, în principal din cauza facilităţilor fiscale recent introduse pentru întreprinderile mici și mijlocii, care pot amâna pentru câţiva ani plata acestui impozit.
Un alt factor îl constituie creşterea mai lentă a cheltuielilor totale de la bugetul public. Acest lucru se explică prin reducerea treptată a măsurilor de sprijin în urma crizei energetice din 2023. Ratele mai scăzute ale dobânzilor la împrumuturile interne la fel au ajutat la reducerea deficitului. Or, în prezent Guvernul se împrumută la rate de trei ori mai mici de pe piaţa internă, decât în anul 2023.
Până la finele anului însă cheltuielile ar putea creşte, ţinând cont de faptul că a devenit o regulă faptul că multe lucrări de reconstrucţie, investiţii se fac în a doua jumătate a anului şi în special în ultimul trimestru. În special că Guvernul a iniţiat mai multe programe precum Satul European, Satul European Expres etc.
În 2024 deficitul ar putea rămâne de 4,1% din PIB
Experţii Băncii Mondiale prognozează că deficitul fiscal va rămâne ridicat la 4,1% din PIB în 2024, „din cauza presiunilor de cheltuieli asupra salariilor și achizițiilor de bunuri și servicii”. Un factor ce poate contribui asupra acestei cifre sunt alegerile parlamentare din 2025, fapt ce poate pune presiune pe finanţele publice.
Estimările Ministerului Finanţelor arată că şi în următorii 3-4 ani deficitul bugetului public național va fi mai mare de 2,5% din PIB, depăşind astfel regula bugetar-fiscală prevăzută în art.15 alin.(1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
Ministerul Finanţelor estimează, în proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu 2025-2027, o reducere treptată a nivelului deficitului bugetar pentru următorii trei ani, evoluţie ce ar fi conformă criteriilor de performanță structurală stabilite în cadrul Programului susținut de Fondul Monetar Internațional, precum și în baza concluziilor comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Republica Moldova (Programul de reforme economice pentru anii 2024-2026).
Se estimează o descreștere a soldului negativ al bugetului public național
Soldul negativ al bugetului public național pe termen mediu se estimează să descrească de la 4,6% din PIB în 2024, la 3,8% – în 2025, până la 3,1% – în 2027.
Totuşi, va depăşi regula bugetar-fiscală de 2,5% din PIB, iar aici e vorba de miliarde de lei. În condiţiile în care estimările arată o scădere treptată a intrărilor de granturi externe, Guvernul va trebui să caute soluţii de creştere a veniturilor.
Proiecțiile bugetare demonstrează că, până în anul 2027, veniturile bugetului public național vor fi în creștere față de anul 2024 cu 26,8%, inclusiv în anul 2025 față de anul 2024 – cu 8,1%.
„Majorarea veniturilor va fi susținută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susținere a sectoarelor economice, precum și din contul unor măsuri ale politicii fiscale și vamale și de administrare mai bună a veniturilor. Totuși, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creșterea veniturilor se bazează pe creșterea încasărilor din impozite și taxe”, estimează Ministerul Finanţelor.
Deşi nu este specificat expres, sunt posibile anumite majorări de taxe sau programe de privatizare etc. Cu atât mai mult cu cât despre acest lucru au vorbit anterior şi reprezentanţi din cadrul Guvernului.
Asistenta externă va juca un rol important pentru continuarea reformelor
Anterior, Centrul Analitic Independent Expert-Grup a atras atenţia asupra necesității unei gestionări prudente a bugetului public, atât din perspectiva asigurării macro-stabilității, cât și pentru implementarea eficientă a programului de reforme asumat de guvernare și agendei de europenizare.
Or, multiplele crize din ultimii ani au generat provocări semnificative pentru guvernare, care a fost nevoită să vină cu măsuri imediate pentru a atenua impactul acestora.
„Suportul financiar primit de la donatorii și creditorii externi a permis majorarea cheltuielilor pe anumite domenii prioritare de intervenție, acoperind deficitul bugetar în creștere. Însă, în perioada următoare, măsurile trebuie să fie orientate pe reforme pe termen lung, care să pună bazele unui model de creștere sustenabilă, susținut de o disciplină bugetar-fiscală”, preciza Expert-Grup, într-un raport.
Fie că e vorba de suport bugetar sau finanțarea unor proiecte specifice, asistenta externă va juca un rol important pentru continuarea reformelor. Cu atât mai mult cu cât, în contextul procesului de preaderare, Uniunea Europeană i-a promis Republicii Moldova o asistenţă de circa 1,8 miliarde de euro care ar urma să vină în perioada 2025-2028.
