Condamnarea Evgheniei Guțul și tergiversarea in extremis a dezbaterilor judiciare în dosarul Marinei Tauber sunt evenimentele principale ale acestei săptămâni. În contextul în care se vorbește despre o sentință dură aplicată bașcanei regiunii găgăuze, vom reconstitui contextul în care Evghenia Guțul a comis infracțiunile – traficul de bani din Rusia pentru fostul Partid „Șor” și finanțarea ilegală a protestelor din toamna anului 2022. La fel de importantă este evocarea presupusei atitudini loiale din partea instanței de care a profitat Marina Tauber ca să fugă din Republica Moldova și relatarea pe scurt a profilului magistratei responsabile de această cauză penală, Olga Bejenari.
Marți, 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat prima sentință în urma căreia un membru al grupului criminal Șor a ajuns pe bune în închisoare. Instanța le-a recunoscut vinovate pe două secretare ale fostului Partid „Șor”, guvernatoarea regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan, de acceptarea finanțării formațiunii politice din partea grupului criminal „Șor”.
Prima sentință în urma căreia activiștii Șor au ajuns în închisoare
Astfel, Guțul s-a ales cu șapte ani de închisoare și confiscarea a 40,9 milioane de lei, în timp ce Svetlana Popan – cu șase ani de detenție și trecerea în proprietatea statului a 9,7 milioane de lei. Ambele au fost încarcerate imediat după pronunțarea sentinței.
În 2019–2022, Guțul supraveghea transportarea din Rusia în Republica Moldova a banilor prin intermediul curselor aeriene și terestre. Ea monitoriza circulația cărăușilor din Rusia în Moldova. Odată ajunși la Chișinău, banii erau folosiți pentru a realiza acțiunile Partidului „Șor”. Pe un alt cap de acuzare, Guțul a fost condamnată că, în perioada septembrie – noiembrie 2022, a coordonat activitatea organizațiilor teritoriale ale Partidului „Șor” din Republicii Moldova. Ea era responsabilă de achitarea manifestanților pentru participarea la protestele organizate în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, Procuraturii Generale etc. Pentru aceste acțiuni, Guțul a acceptat 40,9 milioane de lei din partea grupului criminal Șor. Complicele lui Guțul, Svetlana Popan, responsabilă de organizația teritorială Chișinău a Partidului „Șor”, ar fi acceptat, în aceeași perioadă, 9,7 milioane de lei din partea grupului criminal „Șor”. Acești bani erau destinați pentru finanțarea protestelor, pentru achitarea salariilor în plicuri membrilor oficiilor teritoriale etc. Trebuie subliniat că toate manifestațiile organizate de Partidul „Șor” au fost organizate după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și făceau parte, potrivit Serviciului de Informații și Securitate, din scenariul Kremlinului pentru destabilizarea Republicii Moldova. Examinarea dosarului bașcanei a fost trimis în judecată în aprilie 2024, dezbaterile judiciare durând un an și patru luni. Judecătoarea responsabilă de dosar, Ana Cucerescu, este cunoscută și pentru condamnarea în 2024 a fostului demnitar Iurie Roșca pentru pentru trafic de influență.
Pronunțarea sentinței lui Tauber, după alegerile parlamentare
Cu o zi mai devreme, pe 4 august, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul Marinei Tauber, în cadrul căreia au fost încheiate dezbaterilor judiciare, fără participarea inculpatei. Aceasta a fugit în Rusia la începutul anului 2025. Vicepreședinta Partidului „Șor” își va afla sentința tocmai pe 30 septembrie, după alegerile parlamentare. Spre deosebire de dosarul Guțul, trimis pe masa magistraților în aprilie 2024, cauza Marinei Tauber a ajuns în instanța de judecată în iunie 2023, cu aproape un an mai devreme. Ea este învinuită de finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, de falsificarea unor rapoarte financiare a acestei formațiuni şi de imixtiune în actul de justiţie. În aprilie 2023, ea a încercat să blocheze procesul de condamnare a lui Ilan Șor în dosarul „Frauda Bancară" prin intimidarea judecătorilor. Pentru aceste infracțiuni, procurorii solicită 13 ani de închisoare pentru Tauber.
Dosarul activistei pro-ruse este examinat de magistrata Judecătoriei Chișinău, Olga Bejenari, care i-a permis inculpatei să plece din Republica Moldova pe 27 decembrie 2024. Cu o zi mai devreme, procurorul solicitase instanței să îi interzică Marinei Tauber să plece din Moldova, invocând riscul ca aceasta ar putea pleca în Rusia și ar putea gestiona în continuare acțiunile ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, după cum a făcut-o în perioada protestelor din toamna anului 2022, atunci când se afla sub urmărire penală. Cu toate acestea, judecătoarea Bejenari a considerat interdicția respectivă prea severă, argumentând „domiciliul său stabil și comportamentul exemplar”.
Olga Bejenari a intrat în atenția publicului în iunie 2020, atunci când i-a achitat pe doi luptători K-1 în urma „Crimei de la Atrium”, soldată cu decesul unui bărbat. Bejenari și-a motivat atunci decizia prin faptul că procurorii nu au prezentat probe convingătoare că inculpații i-au comis provocat victimei leziuni ce i-ar fi provocat decesul. Victima murise în urma unei bătăi. Olga Bejenari a mai prezidat și completul de judecată care l-a achitat pe Veaceslav Platon în dosarul „Frauda Bancară". Controversatul om de afaceri fusese condamnat pentru că ar fi obținut prin înșelăciune de la Banca de Economii 427 de milioane de lei. Pe 14 iunie 2021, în fruntea completului, Bejenari a consimțit achitarea lui Platon, anulând astfel hotărârile Judecătoriei Chişinău din 2 aprilie 2017, a Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2017 și a Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018.
„Demnitatea” lui Plahotniuc
Procuratura Republicii Moldova informează că procedura de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc din Grecia este plină în desfășurare. Autoritățile elene au informat autoritățile moldovenești că cererea de extrădare va fi examinată la Curtea de Apel din Atena pe 13 august 2025. Potrivit Procuraturii Generale a Republicii Moldova, decizia finală în acest caz urmează să fie luată de Ministerul Justiției al Republicii Elene.
Între timp, Vladimir Plahotniuc, aflat în închisoare în Grecia, și-a deschis conturi pe mai multe rețele sociale și publică postări în care susține că Republica Moldova s-a transformat într-o colonie de interese geopolitice străine, unde cele mai importante decizii politice se iau doar la sugestia ambasadelor străine. Mai mult, el face apel la foștii săi ortaci din Guvern și Parlament, foștii și actualii primari, consilieri, funcționari publici, „numeroși susținători ai anilor trecuți”, să se unească și să creeze „un front (...) care să răstoarne guvernul incompetent”.
Textele lui Vladimir Plahotniuc amintesc de discursurile fostului premier Pavel Filip din perioada crizei politice din 7-14 iunie 2019. După ce a dus Republica Moldova în completă izolare, premierul lui Plahotniuc făcea apel la „demnitatea și la capacitatea Republicii Moldova de a se guverna singură, fără a sprijinul celor din afară”. În realitate, demnitatea lui Plahotniuc înseamnă revenirea la regimul din 2016-2019, în care un singur om controla toată justiția și își însușea comisioane din furnizarea de electricitate din Transnistria, din emiterea actelor de identitate moldovenilor, din licitațiile publice, contrabanda cu țigări etc. Contextul social-politic actual din Republica Moldova și situația geopolitică ar putea însă cu greu să îi asigure aceleași mijloace lui Plahotniuc la fel ca până în 2019. Cel puțin, gazele naturale rusești și energia electrică ieftină nu mai pot să fie livrate de Gazprom și, respectiv, de Transnistria la prețurile de odinioară, decât cu condiția recunoașterii de Chișinău a pretinsei datorii de 700 de milioane de dolari.
