În ultimii 15 ani, lupta cu corupția din Sănătate în Republica Moldova a fost un obiectiv constant, „îmbrăcat” în norme juridice, recomandări blânde și chiar gale în care să fie celebrată integritatea. Din 2018, a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern și un plan sectorial de acțiuni anticorupție, cu formulări tăioase și obiective care sunau prea bine ca să devină realitate. În 2025, Ministerul Sănătății mai pregătește un plan de acțiuni anticorupție pentru următorii trei ani, de data asta prin ordin intern. Planul s-a cam subțiat, obiectivele sunt mai restrânse, iar majoritatea dintre ele sunt trecute, din nou și din nou, în același plan draconic în care se schimbă doar anul: un proces inepuizabil și fără sorți de reușită în lupta cu corupția sistemică, cea reală, din Sănătate.
Lupta cu corupția din Sănătate: 2018, 2022, 2025. Și încă numărăm.
Anul 2018. În dezbateri publice este publicat un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează abordarea cauzelor sistemice care generează și mențin corupția în sistemul de Sănătate. Proiectul, elaborat atunci de experți prin fonduri externe, este formulat direct, fără menajamente: corupția are loc la toate nivelurile sistemului de sănătate și este menținută de persoane cu funcții administrative.
Proiectul a fost aprobat de Executiv, după ce a trecut un test riguros al eliminării expresiilor incomode și înlocuirea lor cu eufemisme. De exemplu, corupția a fost înlocuită cu ceva similar actelor favorizante pentru activități necorespunzătoare. Chiar și așa, planul de acțiuni a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial.
Anul 2025. Au trecut aproape opt ani, iar administrația centrală se află în același punct în lupta cu corupția mare din Sănătate. La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Sănătății a publicat pentru dezbateri publice planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul Sănătății și asigurării obligatorii de sănătate pentru 2025-2028.
Am analizat planul de acțiuni aprobat în 2018, apoi pe cel din 2022 și acum - pe cel propus în 2025, pentru a înțelege cum au evoluat obiectivele și realizările în lupta cu corupția din ultimii opt ani.
Corupția ține dosite listele de așteptare pentru tratamente costisitoare
Concluziile sunt descurajatoare. De exemplu, cel puțin din 2018 discutăm despre nevoia de a asigura transparență în elaborarea, înscrierea și actualizarea listelor de așteptare pentru tratamentele costisitoare din cadrul programelor speciale. Din 2018 și până astăzi orice aluzie la riscuri de corupție a dispărut.
Începând cu 2018, în planurile de acțiuni era indicat obiectivul clar de a asigura transparența și de a elimina riscurile de corupție. În 2023, Ministerul Sănătății a încercat împreună cu Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) să elaboreze un nou ordin, dar acesta a fost criticat pentru menținerea prevederilor care pot genera riscuri de corupție. Ordinul nu a mai fost rectificat și aprobat, iar în Planul de acțiuni pentru următorii trei ani, Ministerul Sănătății și-a stabilit ca obiectiv doar să elaboreze un mecanism „de informare” a pacienților aflați pe listele de așteptare. Orice ar însemna asta.
Ministerul Sănătății mai dispune de un buget pentru tratamente costisitoare care pot fi subvenționate pentru pacienții care suferă de maladii pentru care nu există soluții terapeutice în Republica Moldova. Și acela este un buget gestionat departe de ochii societății civile. Nimeni nu știe cum sunt gestionați banii, cine are șansa de a se trata pe banii statului în clinici din străinătate și cum sunt formate acele liste. Nici investigațiile jurnalistice care au arătat legături suspecte și interese obscure ale unor persoane care gestionează platforme de donații pentru cazuri medicale grave și care profită din urma incapacității sistemului de a respecta dreptul pacienților de acces la tratament nu au convins Ministerul Sănătății să aducă transparență în această zonă. Decât acum, printr-un obiectiv formulat vag și precaut.
Statul, un partener docil și puțin interesat de transparență
Și nevoia de transparență în parteneriatele public-private (PPP) s-a mai diminuat în timp. Dacă acum 8 ani, autoritățile se obligau să publice date din care să înțelegem cum se formează și care este baza legală pentru tarifele achitate din fondurile publice către instituțiile private în cadrul parteneriatelor public-private, acum nu doar că obiectivul a rămas neîndeplinit, dar și cerințele au devenit mai voalate.
Ministerul Sănătății se „mulțumește” cu un raport anual „privind serviciile medicale contractate” care să fie publicat anual. Ce ar trebui să conțină un astfel de raport sau ce informații nu ar trebui să lipsească, nu mai sunt detalii în care ministerul ar vrea să se încurce.
Acum ceva ani, parteneriatele PP au fost subiect de urmărire penală, pentru că, cel puțin acelea pe care le știm, s-ar fi realizat cu abuzuri și interese cu rădăcini bine prinse în zona politică.
Transparența în domeniul medicamentului: transferată dintr-un plan în altul
La fel, după opt ani, domeniul medicamentului și dispozitivelor medicale rămâne unul de interes major, dar opac, închis și absent aproape complet în comunicarea publică.
În 2025, la fel ca în 2018, Ministerul Sănătății își propune să „diminueze riscul de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor”. Numai că cerințele față de membrii Comisiei medicamentului și a experților cooptați au fost relaxate. Astfel, nici membrii Comisiei, nici experții cooptați nu mai sunt obligați să-și publice CV-urile pe pagina Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și nici să semneze declarații privind conflictele de interese.
De asemenea, autoritățile nu se mai obligă să publice rapoarte de evaluare a dosarelor de evaluare a medicamentelor, deși acest aspect a demonstrat cât de fragil este procesul de autorizare în fața marilor interese, în special după scandalul insulinei Strim. Rămâne obligatorie doar publicarea listei membrilor Comisiei Medicamentului, agenda ședințelor comisiei și extrasele proceselor verbale ale ședințelor. Cele din urmă nu au fost publicate nici până acum. Oricum, Ministerul Sănătății nici nu a stabilit un termen pentru îndeplinirea acestui obiectiv. De altfel, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu mai publică de ani buni date relevante despre piața medicamentului din Republica Moldova, evoluția prețurilor etc.
Medici și industria pharma: doleanțe, fără pârghii reale
Mai nou, pentru a lupta cu corupția din Sănătate, Ministerul Sănătății a introdus un nou obiectiv și anume acela de a preveni conflictele de interese dintre medici și companiile farmaceutice. Lipsite de etică și moralitate, uneori sau deseori chiar la limita legalității, companiile farmaceutice își impun propriile terapii prin așa-zise congrese științifice organizate în locații luxoase, cu bugete impresionante, în țară sau în străinătate; medicilor care participă li se asigură tot felul de facilități, doar pentru ca ulterior să „recomande” pacienților medicamentul cu pricina ca prima opțiune terapeutică posibilă. Deși problema există și merită abordată, faptul că Ministerul Sănătății și Guvernul, în general, au eșuat în eliminarea corupției de la etapa autorizării medicamentelor și punerii pe piață, nu poate să ducă acest obiectiv decât la un singur deznodământ.
De altfel, Ministerul Sănătății a recunoscut într-un raport anterior că nu există pârghii. Singura instituție care poate face verificări acum este CNAM și doar pe segmentul de medicamente compensate. Și aici este important să atenționăm că pe primul loc în plățile directe din sănătate sunt cheltuielile legate de medicamente.
Lupta cu corupția începe de la detalii
Planul de acțiuni anticorupție în domeniul Sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2025-2028 merită atent analizat și pentru restul componentelor, care se referă la contractarea instituțiilor medicale, influențe necorespunzătoare, licitații publice și gestionarea resurselor externe, printre altele.
În concluzie, combaterea corupției din Sănătate stă într-un amalgam de detalii, în care pare că nimeni nu mai are răbdare să se încurce.
