Ministerul Sănătății a organizat, săptămâna trecută, un eveniment dedicat reformei asistentei medicale primare. „Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de Sănătate, iar calitatea acestui nivel determină calitatea întregului sistem”, a spus ministrul Emil Ceban. În fața a peste 400 de specialiști ai medicinii de familie, Colegiul Ministerului Sănătății a luat decizia ca medicina primară să fie mai puternică. Adică ... mai centralizată. Banii se vor concentra în mai puține mâini, aceasta fiind deja a doua mare reformă din sănătate, după spitale, în care teritoriile pierd putere decizională și influență asupra modului în care funcționează sistemul.
Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii.
Dr. Ruslan Șcarăbnîi este chirurg toracic și profesează în unul din cele mai căutate spitale oncologice private din România. De la nordul țării, din Bălți, până în inima Bucureștiului, tânărul medic și-a croit drumul singur.
În ultimii 15 ani, lupta cu corupția din Sănătate în Republica Moldova a fost un obiectiv constant. În 2025, Ministerul Sănătății mai pregătește un plan de acțiuni anticorupție pentru următorii trei ani - un proces inepuizabil.
Legile poloneze privind avortul sunt printre cele mai stricte din Europa.
Lilian Popil avea 18 ani când a decis că medicina nu va fi doar o meserie, ci o promisiune – făcută lui însuși, unei lumi mai bune, dar și unei generații care refuză să aleagă între vis și compromis. Era 2015, iar pentru un tânăr din Republica Moldova, visul de a deveni medic însemna să privească dincolo de granițe, spre oportunități care i-ar permite să crească profesional și personal. Lilian a ales medicina din convingere, iar ideea de a explora alte sisteme medicale a devenit un pas firesc în drumul său. După șase ani de studii, a decis că e timpul să deschidă noi orizonturi și să înțeleagă medicina într-un context mai larg.
În Republica Moldova există prea puține date ce ne-ar ajuta să înțelegem care este starea emoțională a cadrelor medicale. Câteva cercetări, limitate ca amploare și impact, făcute mai mult în cadrul studiilor de masterat sau doctorat, arată că rata burnout-ului printre cadrele medicale variază între 40 și 60%.
Republica Moldova este departe de a oferi mecanisme eficiente de retenție pentru cadrele medicale, care să fie nu doar eficiente, dar și să constituie „exemple de bune practici”. Poate că, în ignoranța noastră, nici nu știm cât de adânci sunt rădăcinile exodului. Primul pas însă este să fim sinceri cu oamenii și să le spunem adevărul despre ceea ce cu o mână le dăm și cu alta le luăm.
Ministerul Sănătății recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor umane și afirmă că soluția pusă pe masa Guvernului nu este doar una viabilă, ci chiar poate fi dată drept exemplu de bune practici. Optimismul de la Chișinău este mai degrabă imprudent, având în vedere multitudinea de factori care declanșează o criză de resurse umane în Sănătate. Iar banii, contrar așteptărilor, nu o rezolvă.
Este pentru prima oară când Israelul le-a refuzat unor întregi organizaţii posibilitatea de a participa la eforturile de ajutorare a Fâşiei Gaza.
Aproape 3.400 de medici au plecat din sistemul medical în ultimii 25 de ani
În ultimii 25 de ani, numărul medicilor angajați în Republica Moldova a scăzut cu 20%, pe fondul unei îmbătrâniri fără precedent a personalului medical. Fără politici solide, bazate pe dovezi, Republica Moldova riscă să devină un adevărat „deșert medical”.
