Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
Discuții cu Gazprom, pe fundalul pretențiilor financiare nejustificate
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost invitat săptămâna viitoare la Sankt-Petersburg pentru a discuta cu cei din conducerea Gazprom o serie de probleme legate de Moldovagaz. Printre acestea se numără alegerea președintelui Consiliului de Administrație a întreprinderii moldo-ruse, după expirarea mandatului lui Vadim Ceban și, cel mai complicat subiect, furnizarea gazelor în Transnistria, după ce Ucraina nu va mai permite transportarea gazelor rusești pe teritoriul său spre Europa după 31 decembrie 2024.
Dialogul cu Gazprom se va desfășura în condițiile în care Republica Moldova a respins, în septembrie 2023, pretențiile financiare ale gigantul rusesc în valoare de 756 de milioane de dolari pentru datoria acumulată de malul drept al Nistrului. În urma unui audit, Chișinăul a spus că se vede obligat să achite doar 8,6 milioane de dolari, restul datoriei invocate de Gazprom nu este confirmată prin documente.
Identificarea unei alte căi de trasportare a gazelor ieftine în Transnistria este dificilă, deoarece cel mai profitabil gazoduct, transbalcanic, nu poate fi folosit din cauză că este „contractat până la refuz” pe toată perioada iernii, potrivit actualului șef al Moldovagaz, Vadim Ceban. Situația actuală legată de asigurarea malului stâng al Nistrului cu gaze s-a creat după ce Chișinăul a decis, în decembrie 2022, să furnizeze întregul volum de gaze furnizat de Gazprom Transnistriei, care, la rândul ei, acoperă peste 80% din necesarul energiei electrice a Republicii Moldova.
Ce câștigă Republica Moldova în urma schemei cu gazele rusești?
În ultimii doi ani, acordul respectiv a permis menținerea pe linia de plutire a economiei regiunii transnistrene, care se bazează în principal pe gazele rusești furnizate aproape gratuit de către Rusia. Republica Moldova îi plătește Centralei Termoelectrice Moldovenești aproximativ 20 de milioane de dolari pe lună pentru electricitatea furnizată, cu care este acoperit deficitul bugetar transnistrean.
Schema funcționează în felul următor: Moldgres (centrala de la Cuciurgan) îi plătește companiei Tiraspoltransgaz Pridnestrovie pentru gaze, iar aceasta din urmă transferă banii într-un cont special deschis în așa-zisa bancă centrală a Transnistriei. Cu acești bani, este finanțat deficitul bugetar al regiunii separatiste. În august 2023, datoria Transnistriei față de Moldovagaz era de 10 miliarde de dolari. În urma acestei scheme salvatoare pe termen scurt și păguboase pe termen lung, Republica Moldova obține electricitate la preț de dumping raportat la prețurile regionale, de 60 de euro pentru un Megawatt, și continuă să crească datoria Moldovagaz față de Gazprom.
Reforma justiției, imposibilă fără bani
Luni, 18 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat acțiunile menite să îmbunătățească domeniul jusțiției. După ce a subliniat că Vetting-ul va continua, pentru a asigura asanarea comunității magistraților și procurolilor, șeful executivului a menționat că este importantă examinarea prioritară a dosarelor de corupție.
În aces scop, Guvernul va oferi o listă de garanții de securitate și financiare pentru procurorii și judecătorii care își vor asuma dosare complexe, pentru a-i proteja și sprijini în lupta cu infractorii. Miercuri, pe 20 noiembrie, Guvernul a comunicat că a extins garanțiile sociale oferite judecătorilor și procurorilor. Aceștia vor beneficia de compensarea cheltuielilor pentru transport sau pentru închirierea spațiului locativ în cazul în care lucrează în alte localități decât cele în care își au domiciliul.
Numai că această măsură rezolvă parțial carențele sistemului judecătoresc, ce se confruntă cu probleme grave de efectiv, determinate în primul rând de salariile mici. Potrivit surselor Veridica, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii le este tot mai dificil să convingă magistrații onești să rămână în sistem pentru a examina dosare grele, de rezonanță, „cu salarii de șofer de autobuz în Chișinău”. Pentru a asigura succesul reformei în justiție, a adăugat sursa citată, trebuie asigurate salarii decente magistraților, și nu doar celor care examinează dosarele de corupție.
Veronica Dragalin rămâne ținta criticilor
Deși se pare că criticile față de activitatea Procuraturii Anticorupție în domeniul combaterii corupției electorale au rămas în suspensie, realitatea este cu totul alta. Această procuratură a fost ținta unur atacuri dure în timpul ședinței șefei statului, Maia Sandu, cu reprezentanții partidelor politice. În timpul acestei întrevederi, potritivit surselor Veridica, cele mai vehemente critici la adresa Veronicăi Dragalin le-a formulat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Pe de o parte, dosarele unor actori pro-Kremlin, implicate în corupția electorală, sunt pe bună dreptate tergiversate în instanțele de judecată din cauza pregătirii precare a procurorilor. Pe de altă parte, Veronica Dragalin a fost cea care și-a asumat responsabilitatea pentru deschiderea dosarului în cazul construcției drumului Leova-Bumbăta. Deși în această cauză penală sunt vizați responsbili ai Administrației de Stat a Drumurilor, suspiciunile planează în continuare asupra fostului ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu.
În același timp, Veronica Dragalin a refuzat să demareze urmărirea penală în cazul unui concurent electoral în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 20 octombrie curent. Toate aceste elemente justifică bănuiala că decidenții politici și-ar dori să scape de actuala șefă a Procuraturii Anticorupție.
Opinia publică, decepționată de remanieri
Pe 19 noiembrie 2024, au fost învestiți ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, al Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, și al Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin. Candidaturile anunțate de premierul Recean au decepționat atât partidele pro-europene extraparlamentare, cât și opinia publică.
Prin mutarea lui Vladimir Bolea de la Ministerul Agriculturii la cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe de o parte, probabil, a fost satisfăcută revocarea demnitarului pentru deciziile sale dificile întreprinse în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, pe de altă parte, a fost asigurat cel mai important minister cu cea mai potrivită candidatură a PAS în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din vara anului 2025.
Daniella Misail-Nichitin, cea care l-a înlocuit pe Adrian Efros în funcția de ministru al Afacerilor Interne, face parte din grupul de persoane din anturajul fostei ministre Ana Revenco. Potrivit președintei Maia Sandu, noua ministră are drept prioritate accelerarea procesului de negocieri cu Uniunea Europeană și creșterea capacităților instituțiilor din subordine.
Funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare rămasă vacantă după plecarea lui Vladimir Bolea la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost preluată de Ludmila Catlabuga, o antreprenoare din raionul Soroca, ce a reușit să dezvolte o fermă modernă de vaci. Maia Sandu așteaptă de la noua ministră acțiuni pentru adaptarea domeniului agricol la schimbările climatice, dezvoltarea întreprinderilor și creșterea competitivității acestora.
