Odată cu votarea cabinetului Munteanu de către Legislativ, la 31 octombrie a.c., s-a încheiat procesul de constituire a două din cele trei instituții supreme ale statului -Parlamentul și Guvernul. La Președinție acest proces s-a consumat cu aproape un an în urmă, după ce Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial din 2024.
Noul Guvern, pe jumătate vechi
Cabinetul de miniștri condus de Alexandru Munteanu a păstrat intactă structura guvernului Recean. În noul executiv avem aceleași 16 ministere și aceiași cinci viceprim-miniștri, dintre care doi fără portofoliu (Integrare Europeană și Reintegrare). Din cei 18 membri ai cabinetului – 16 miniștri (trei din ei cumulează și funcția de viceprim-ministru) și doi viceprim-miniștri, - opt au rămas neschimbați, iar ceilalți opt sunt miniștri noi. Astfel, sub aspect procentual se poate spune că guvernul Munteanu este nou doar în proporție de 50%.
În linii mari, judecând după numele miniștrilor, putem deduce că executivul a fost format de către PAS (și Președinție), cu acordul noului prim-ministru. S-ar putea ca două-trei nume să fi apărut apărut în listă la sugestia primului-ministru (Economie, Finanțe și Reintegrare), dar și în cazul lor nu putem ști (deocamdată, cel puțin) cu certitudine. Deși, în mod normal, anume prim-ministrul trebuie să fie cel care își formează garnitura guvernamentală, cu acordul partidului care l-a desemnat. Totuși, luând în calcul faptul că Alexandru Munteanu în ultimii 20 de ani a locuit în afara Republicii Moldova și nu era la curent cu situația din interior, este explicabil de ce guvernul său a fost format preponderent de către PAS și nu de către premierul desemnat.
Din noua garnitură guvernamentală putem deduce care domenii, în opina PAS (și a Președinției), au fost gestionate bine și care au lăsat de dorit. Înțelegem că PAS a rămas satisfăcut de modul în care au mers lucrurile la Integrarea Europeană (Cristina Gherasimov); Externe (Mihai Popșoi); Infrastructură și Dezvoltare Regională (Vladimir Bolea); Agricultură și Industrie Alimentară (Ludmila Catlabuga); Afaceri Interne (Daniella Misail-Nichitin); Educație și Cercetare (Dan Perciun); Energie (Dorin Junghietu) și Apărare (Anatolie Nosatîi, unicul ministru care a rămas în funcție încă din guvernul condus de Natalia Gavrilița).
Pe de altă parte, e de presupus că partidul de guvernământ și-a dorit să stimuleze în mod special dezvoltarea domeniului financiar-economic, întrucât chiar și profilul șefului cabinetului de miniștri este unul economic. Faptul că acest domeniu nu a mers bine o demonstrează creșterea economică insuficientă a Republicii Moldova în precedentul mandat al PAS, dar și faptul că la Economie am avut doi miniștri, iar la finanțe tocmai patru. În noul guvern de dezvoltarea economiei se va ocupa Eugen Osmochescu, iar finanțele vor fi gestionate de către Andrian Gavriliță, ambii necunoscuți publicului larg, dar apreciați de specialiștii din domeniul financiar-economic.
De asemenea, se pare că s-a dorit a impulsiona și domeniului Sănătății, prin numirea lui Emil Ceban, dar și activitatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale care va fi condus de Natalia Plugaru. Miniștri noi avem și la Cultură (Cristian Jardan) și Mediu (Gheorghe Hajder). De asemenea, și la Justiției care ocupă un loc cheie în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ministru al Justiției a fost numit Vladislav Cojuhari care până acum a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul de Interne. Acesta are drept scop primordial reimpulsionarea reformei justiției care a decurs anevoios în precedentul mandat al PAS.
De problema reintegrării, o problemă importantă și pentru securitatea regională, se va ocupa Valeriu Chiveri, diplomat de carieră, a cărui ultimă funcție a fost cea de ambasador în Ucraina. Se cere remarcat faptul că domeniul Reintegrării a fost condus pe o perioadă scurtă de către Roman Roșca care, mai degrabă, a exercitat interimatul funcției după plecarea lui Oleg Serebrian (în calitate de ambasador în Turcia), acesta de fapt ocupându-se de problema transnistreană pe durata aproape întregului mandat anterior al PAS.
Prioritățile și neajunsurile programului de guvernare
Programul Guvernului Munteanu, întitulat „UE, pace, dezvoltare”, trasează 16 priorități. În mod clar, prioritatea zero o reprezintă dezvoltarea economică. La prezentarea programului în Parlament, Alexandru Munteanu a anunțat că scopul lui este de a schimba modelul economic al Republicii Moldova – de la economia de consum la cea a investițiilor.
Printre prioritățile punctate în program (care, trebuie spus, a provocat mai multe comentarii controversate) se numără economia, infrastructura, domeniul social, medicina, educația, cultura, mediul, energia (domenii la care ulterior vom reveni).
În același timp, însă, iese în evidență caracterul vag al capitolului legat de politica externă, întitulat „Diplomație pentru pace”. În acest capitol sunt incluse doar trei priorități: relațiile bilaterale, cooperare multilaterală, activitatea diplomatică pentru a susține diaspora moldovenească.
Trebuie remarcat și faptul că, în ceea ce ține de relațiile bilaterale, de consolidarea parteneriatelor strategice bilaterale, în program nu se spune nimic despre parteneriatul strategic moldo-român privind integrarea europeană a Republicii Moldova.
În ceea ce ține de cooperarea multilaterală, în listă sunt trecute organizații internaționale cum ar fi ONU, Consiliul Europei și OSCE, dar nu există niciun cuvânt despre NATO. Nici Rusia nu este menționată în program, și nici războiul hibrid pe care îl poartă aceasta împotriva Republicii Moldova, deși în Strategia Securității Naționale Federația Rusă este identificată drept principala sursă de amenințare la adresa Chișinăului.
De asemenea, putem constata caracterul vag al altor două subiecte care ar trebuie să fie prioritare pentru guvernare în următorul mandat: problema transnistreană și reforma administrativ-teritorială.
La subiectul transnistrean, numit în programul guvernamental „Coeziune între maluri”, se pune accentul pe consolidarea comunicării pașnice între cele două maluri ale râului Nistru și grija pentru cetățeni în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Despre reglementarea politică a problemei transnistrene în program nu se spune aproape nimic, doar se amintește despre „asigurarea unei politici de reintegrare coerente și de convergență treptată în spațiile juridic, economic, vamal, fiscal, social, informațional și politic al Republicii Moldova”. În ceea ce privește forțele ruse de menținere a păcii, este prevăzută transformarea lor într-o misiune civilă internațională. În același timp, programul nu amintește nimic despre prezența grupului operațional de trupe ruse în stânga Nistrului.
Despre reforma teritorial-administrativă, care este una primordială în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțată deja ca prioritate de către liderii PAS pentru următorul mandat de guvernare, programul Guvernului Munteanu nu amintește absolut nimic. Doar la capitolul „Guvernare eficientă”se vorbește despre „continuarea procesului de amalgamare a administrației publice locale în vederea sporirii capacităților și competențelor administrative ale acestora”. Trebuie însă precizat că procesul de amalgamare nu înseamnă reformă administrativ-teritorială, ci optimizarea administrației publice la nivel local.
Justiția și securitatea, sectoare prioritare în perioada 2021-2025, în noul program de guvernare decad în ierarhia priorităților.
Concluzii
Guvernul Munteanu este, totuși, cabinetul de miniștri aprobat de PAS (și de Președinție). Doar primul-ministru și câțiva miniștri nu au avut până acum conexiuni politice cu partidul de guvernământ. Pentru a asigura succesul actului de guvernare, unul foarte complicat și important pentru viitorul Republicii Moldova, va conta mult modul de coabitare politică între premierul Alexandru Munteanu și PAS.
Șeful executivului, după ce se va acomoda la rigorile funcției și va intra în detaliile politicii moldovenești, va avea nevoie de libertate de acțiune pentru a realiza cele ce și-a propus. Inclusiv, de ce nu, să destituie miniștri numiți de PAS dacă nu vor da randament. În caz contrar, relația Munteanu-PAS va fi compromisă, cu toate consecințele negative pentru actul de guvernare.
Programul de guvernare al cabinetului Munteanu este unul axat pe dezvoltarea economică în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Documentul neglijează cumva subiecte foarte importante, cum ar fi politică externă, securitatea, problema transnistreană și chiar reformă teritorială-administrativă, necesară pentru dezvoltarea economică a statului.
S-ar putea ca planul puterii de la Chișinău să prevadă dezvoltarea economică a Republicii Moldova pentru a crește astfel adeziunea populației față de cursul european al statului și a reduce divizarea pe criterii geopolitice a societății. După care, întărită, Republica Moldova să revină la subiectele sensibile și cronice ale căror rezolvare este necesară pentru ca Chișinăul să iasă din „zona gri” a geopoliticii regionale și să se integreze în UE.
