La doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chişinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
În loc de Dumitru Alaiba, care a condus MDED aproape doi ani şi jumătate, a fost numită Doina Nistor. Deşi nu are experienţă de funcţionar public şi a lucrat aproape exclusiv în sectorul noguvernamental, iar în ultimii 20 de ani a gestionat proiecte USAID, candidatura Doinei Nistor a fost primită cu un soi de entuziasm de o parte din mediul de afaceri.
Un nou ministru al Economiei
Se pare că, în sfârşit, atât preşedinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, dar şi PAS au înţeles că trebuie schimbat ceva, că la acest minister nu totul e în regulă, pentru că de peste doi ani economia bate pasul pe loc, iar cu postări laudative pe reţele sociale şi cu iniţiative frumoase pe hârtie nu poţi asigura o creştere economică.
În plus, în ultimii 2-3 ani nici un investitor important nu a venit în Republica Moldova. Mai mult! Unii investitori au plecat, iar alţii şi-au pus pe pauză proiectele. Sigur, se poate de dat vina pe războiul din Ucraina, dar trebuie depuse eforturi și din partea autorităților.
Se pare că au existat şi semnale și din partea instituţiilor europene că sunt necesare schimbări mai profunde în economie, nu doar de suprafaţă.
„Planul de creștere economică susținut de UE este un program important. Dumneavoastră și echipei vă revine sarcina de a implementa acest plan cât mai bine, așa încât să putem să susținem dezvoltarea economică și să creștem standardele de viață pentru cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova”, a declarat preşedinta Maia Sandu la ceremonia de învestire în funcție a noii ministre a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor.
Altfel spus, actuala guvernare pune mari speranţe în noua ministră a Economiei şi în realizarea acestui plan.
Când vor veni primii bani
Nu putem spune că noua ministră vine pe un teren gol. La programul de reforme ce va fi realizat în următorii trei ani cu asistenţa de 1,9 miliarde de euro, se lucrează deja de câteva luni. Cel puţin aşa arată mai multe documente guvernamentale.
De exemplu, Premierul Dorin Recean a şi menţionat câteva obiective concrete: ,,Acești bani nu sunt doar cifre pe hârtie. Ei înseamnă investiții în proiecte mari, cu beneficii importante pentru cetățeni, precum 3.000 km de drum reparat, 35 de școli-model, platforme industriale unde să vina fabrici și uzine ca să creeze locuri de muncă”, a spus Dorin Recean.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Planul de creștere pentru Republica Moldova se bazează pe trei piloni, care vizează sprijin pentru progresul socioeconomic, acces la piața unică europeană și sprijin financiar pentru realizarea proiectelor de investiții.
„Astfel, vor fi sprijinite construcțiile de drumuri, poduri și infrastructură feroviară nouă, vor fi construite două spitale noi la Cahul și Bălți și vor fi finalizate noi linii electrice. De asemenea, va fi îmbunătățit accesul la finanțare și sprijin pentru 25.000 de întreprinderi, iar Republica Moldova va fi integrată în zona UE de roaming, la tarife naționale”, se arată în comunicatul Executivului.
Aceleaşi obietive le găsim şi în comunicatul Comisiei Europene din octombrie 2024, în care se anunţa pentru prima dată despre această asistenţă, iar una dintre măsuri precum accesul la zona unică de plăți în euro (SEPA), a fost deja realizată.
Pe de altă parte, multe din aceste obiective sunt programate deja de mult timp şi nu reprezintă o noutate, cum ar fi construcţia a două noii linii electrice de interconxiune cu Româna (Bălţi-Suceava şi Străşeni-Gutinaş), modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare etc.
Ţinând cont că prima tranşă de circa 300 milioane euro, ar urma să ajungă în Republica Moldova la finele lunii aprilie a.c., premierul Dorin Recean a promis că în următoarea lună, Guvernul va veni cu un plan concret de utilizare a banilor oferiți de către UE.
Guvernul speră să atragă investiții noi de până la 2,5 miliarde euro
În afară de asistenţa de 1,9 miliarde de euro din partea UE, Guvernul speră că Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova va mobiliza şi investiții noi în valoare de până la 2,5 miliarde euro din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat.
Un aflux atât de masiv de resurse în următorii trei ani ar trebui, fără îndoială, să contribuie la accelerarea creșterii economice a Republicii Moldova și la convergența cu Uniunea Europeană. În acest scop a fost iniţiată şi elaborarea Agendei de Reforme pentru Republica Moldova pentru anii 2025-2027.
Unde ar putea merge aceste resurse financiare se poate deduce şi din Programul de Reformă Economică (PRE) pentru anii 2025-2027, elaborat de Ministerul Finanţelor. Acest document, publicat la începutul anului curent, ia în calcul şi asistenţa de 1,9 miliarde de euro din partea UE, deşi nu ţine cont de evoluţiile negative din decembrie 2024 - ianuarie 2025, când s-a înregistrat o creştere semnificativă a preţurilor la gaze, curent electrică şi căldură, ceea ce a răsturnat prognozele privind o rată anuală a inflaţiei de circa 5%.
Reforme pentru o creştere de 5% a PIB
„UE este alături de Moldova și de poporul său. Dorim să aducem țara mai aproape de Uniunea noastră, cât mai repede posibil. Mecanismul în valoare de 1,9 miliarde de euro reprezintă un pas esențial în această direcție”, a declarat anterior Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Potrivit autorităţilor, în cadrul acestui Plan de creștere economică prioritare vor avea şi măsurile de consolidare a statului de drept, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, gestionarea afacerilor interne, inclusiv alinierea vizelor la UE. În plus, se va pune accent pe reformele ce vor viza drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și funcționarea instituțiilor democratice, și va fi consolidată reforma administrației publice din Republica Moldova.
Prin implementarea reformelor structurale, atragerea de investiții strategice și politici macroeconomice sustenabile prevăzute în cadrul Planului, autoritățile își propun să mențină un ritm constant de creștere a PIB-ului, la un nivel de peste 5% pe termen mediu. Adică, dublu faţă de nivelul mediu din ultimii 10 ani – de doar 2,4%.
Unul din pilonii centrali ai acestui Plan sunt investițiile în infrastructură și energie. „Modernizarea infrastructurii de transport, creșterea eficienței energetice și tranziția către surse regenerabile nu doar că vor reduce costurile economice, dar vor atrage investiții private suplimentare”, estimează autorităţile.
În opinia lor, Planul de reforme subliniază importanța acestor investiții pentru a stimula productivitatea și a crea condițiile necesare pentru creșterea economică sustenabilă. Scopul este ca investițiile publice să ajungă la un nivel de 7% din PIB până în 2027.
Un alt element critic este sprijinirea mediului de afaceri și stimularea inovației, prin reforme orientate către reducerea barierelor birocratice, digitalizarea serviciilor și facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare.
„Aceste măsuri vor crește competitivitatea firmelor moldovenești pe piața internă și internațională, contribuind la proiecțiile pozitive ale PIB-ului. Planul prevede măsuri concrete pentru modernizarea sectorului privat, inclusiv implementarea reformelor fiscale și îmbunătățirea accesului la piețele europene prin alinierea la standardele UE”, se mai arată în document.
Sunt planificate reforme în educație și sănătate care, alături de programele de formare profesională adaptate la cerințele pieței muncii, ar urma să contribuie la reducerea decalajelor de competențe și la creșterea ocupării forței de muncă.
Aceste reforme însă vor da rezultate doar peste câţiva ani, când este foarte probabil ca la Chișinău să existe o altă guvernare. Rămâne și dilema alegerilor parlamentare din acest an care îi poate forţa pe anumiți politicieni să cheltuie multe resurse în scopuri electorale populiste şi să amâne unele reforme deloc populare. Lucru care nu e neapărat să să întâmple, deoarece e foarte posibil că va exista o supraveghere dură a modului în care sunt gestionate fondurile externe de către FMI, structurile UE etc.
