Salariile din întreprinderile de stat și presupusele relații de influență în numiri publice au intrat în atenția opiniei publice, provocând reacții la nivel înalt în Republica Moldova, inclusiv din partea președintei Maia Sandu și a premierului Alexandru Munteanu. Cazurile readuc în discuție modul de administrare a instituțiilor publice, criteriile de remunerare și nivelul de transparență în procesul decizional. În sinteza săptămânii, Veridica prezintă principalele dezvăluiri, inclusiv cele legate de persoane din cercul de familie al președintei Maia Sandu și reacțiile șefei statului la aceste subiecte.
Subiectul care a atras cea mai mare atenție
De departe, subiectul care a atras cea mai mare atenție a fost cel legat de salariul verișoarei președintei Republicii Moldova, Anastasia Taburceanu, purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA, instituție responsabilă de securitatea traficului aerian.
Anastasia Taburceanu a încasat venituri de peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate, potrivit unei investigații realizate de Rise Moldova. Jurnaliștii notează că, în 2026, veniturile lunare ale acesteia au depășit 120 de mii de lei, un nivel de câteva ori mai mare decât salariul mediu pe economie și semnificativ peste cel al președintei Republicii Moldova. Situația a fost interpretată în spațiul public drept una care ridică semne de întrebare privind politica de salarizare în cadrul întreprinderilor de stat.
Anastasia Taburceanu a precizat mai întâi pentru Ziarul de Gardă că salariul său de bază la MoldATSA este de 25.700 de lei, la care se adaugă sporuri și plăți prevăzute de legislația în vigoare și de regulamentele interne ale întreprinderii. Ea a explicat că veniturile totale evidențiate în documentele analizate de jurnaliști pot include diurne, cheltuieli de deplasare, indemnizații și alte plăți aferente misiunilor de serviciu. Totodată, aceasta a menționat că, de la angajarea la MoldATSA, a participat la mai multe programe de instruire și perfecționare profesională în domeniul aviației civile, ceea ce ar explica o parte din sumele reflectate în documente.
Potrivit datelor din investigație, remunerarea lunară încasată de Taburceanu ar fi de aproape opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de mai multe ori mai mare decât venitul mediu din sectorul public, fapt care a alimentat dezbateri în spațiul public privind echitatea și proporționalitatea acestor plăți.
Maia Sandu, despre remunerarea Anastasiei Taburceanu: „bani nemeritați”
Cazul a generat reacții politice imediate. Președinta Maia Sandu a declarat, joi seară, într-o emisiune televizată la Pro TV, că nu a avut nicio implicare în angajarea Anastasiei Taburceanu la MoldATSA și că a aflat despre acest subiect din presă.
Șefa statului a criticat nivelul ridicat al remunerației, afirmând că un comunicator nu poate justifica un salariu de aproximativ 120 de mii de lei lunar. În opinia sa, astfel de venituri ridică întrebări legitime privind criteriile de salarizare din întreprinderile de stat și eficiența utilizării banilor publici. „Nu îmi imaginez ce poate să livreze un comunicator pentru 120 de mii de lei”, a declarat Maia Sandu, adăugând că doar controlorii de trafic aerian, având în vedere responsabilitatea ridicată a activității lor, ar trebui să beneficieze de salarii foarte mari.
Președinta a calificat anumite niveluri de remunerare drept disproporționate, susținând că acestea ar putea fi considerate „bani nemeritați” și că, în anumite situații, astfel de sume ar trebui reevaluate. Controversele pe marginiea salarizarea din cadrul MoldATSA apar pe fondul investigației jurnalistice mai largi realizate de Ziarul de Gardă privind gestionarea resurselor financiare în întreprinderile de stat și modul de administrare a instituțiilor aflate în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP).
Alexandru Munteanu cere „o reorganizare amplă” a Agenției Proprietății Publice
În acest context, miercuri, premierul Alexandru Munteanu a anunțat o reorganizare amplă a APP, instituția responsabilă de administrarea activelor strategice ale statului, inclusiv a întreprinderii MoldATSA. Șeful Executivului a invocat necesitatea consolidării transparenței, responsabilității manageriale și eficienței în gestionarea patrimoniului public.
Munteanu a declarat că APP necesită o restructurare „din temelie”, subliniind că au existat semnale și întrebări legitime privind unele procese interne, care nu pot fi ignorate. Potrivit acestuia, este necesară o guvernare corporativă mai profesionistă și o administrare mai riguroasă a activelor statului în interesul cetățenilor. În același context, premierul a anunțat și demisia membrilor Corpului de Control al prim-ministrului, structură aflată în subordinea Cancelariei de Stat, responsabilă de verificarea legalității și eficienței instituțiilor publice.
Decizia a fost luată în urma unor evaluări interne ale premierului care au indicat pierderea „încrederii necesare pentru exercitarea funcțiilor”. Șeful Guvernului a subliniat că funcțiile publice nu reprezintă un privilegiu, ci o responsabilitate, iar atunci când încrederea este pierdută, schimbările devin necesare. Corpul de Control era format, în ultimul timp, doar din consilierii Vasile Bolduratu și Angela Rojcov-Ciofu, numiți în 2023, odată cu instalarea Guvernului Dorin Recean. Structura, creată în 2017, are misiunea de a verifica respectarea legalității, eficienței administrative și bunei guvernări în instituțiile statului, fiind compusă ăn mod normal din opt angajați.
Conform declarațiilor de avere și interese personale, membrii acestei structuri au înregistrat venituri considerabile în anul 2025: Vasile Bolduratu a declarat peste un milion de lei anual, iar Angela Rojcov-Ciofu aproximativ 826 de mii de lei, sume provenite atât din salarii, cât și din activitatea în consiliile de administrație ale unor întreprinderi cu capital de stat.
Cealaltă verișoară a președintei a plecat de la Parlament
În paralel, o altă investigație jurnalistică realizată de TV8 a adus în atenție activitatea lui Constantin Batin, șeful Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău” și soțul Tatianei Batin, o altă verișoară a președintei, în contextul unor posibile relații de afaceri cu antreprenorul leton Marks Blats, sancționat de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Letonia și Ucraina.
Potrivit anchetei, Blats ar fi fost implicat într-o rețea acuzată de transferul de tehnologii și componente occidentale către industria militară a Federației Ruse. Investigația susține că între Batin și Blats au existat tranzacții corporative în perioada 2020–2024, inclusiv schimburi de companii realizate în aceeași zi, la același notar, înainte de numirea lui Batin în funcție.
În replică, Constantin Batin a declarat pentru jurnaliști că tranzacțiile respective au vizat firme inactive și că nu avea cunoștință despre statutul de persoană sancționată al partenerului său de afaceri, pe care afirmă că îl cunoaște de aproximativ două decenii.
Președinta Maia Sandu a comentat cazul, precizând că numirea lui Constantin Batin a avut loc în urma unui concurs și că nu deține detalii despre tranzacțiile invocate în investigație. Șefa statului a afirmat că explicațiile trebuie oferite de persoanele vizate direct de anchetă.
În același timp, Maia Sandu a respins orice implicare în angajarea Tatianei Batin, verișoara sa și șefa de cabinet a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit acesteia, numirile în cabinetele demnitarilor aparțin exclusiv acestora, iar astfel de decizii sunt practici obișnuite în administrația publică.
Ea a menționat că Tatiana Batin a activat anterior în cadrul formațiunii politice, iar ulterior și-a continuat activitatea în cabinetul lui Igor Grosu. Președinta a precizat că și-a exprimat anterior îngrijorarea privind posibilele interpretări publice ale acestor situații și a confirmat că aceasta a demisionat între timp din funcție.
