Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie. În mod normal, fixarea datei alegerilor parlamentare nu ar fi trebuit să fie subiect de dispută între putere și opoziție, atât timp cât se încadrează în prevederile Codului electoral (alegerile parlamentare au loc în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Legislativului). Însă concurenții politici abordează și această procedură instituțională drept parte a strategiilor lor electorale.
Data alegerilor parlamentare, motiv de dispută
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a declarat că nu este de acord cu data de 28 septembrie, anunțând că va veni cu un amendament în care va insista ca alegerile parlamentare să aibă loc la sfârșitul lunii iulie. Socialiștii au acuzat PAS că, prin stabilirea datei alegerilor parlamentare la 28 septembrie, își dorește să valorifice resursele administrative, inclusiv banii publici și cei europeni, pentru proiecte electorale.
Data propusă de PSRM este 27 iulie pentru că, în opinia lor, „situația degradează pe zi ce trece și cu cât mai repede vor avea loc alegerile, cu atât mai bine va fi pentru cetățenii Republicii Moldova”. Socialiștii sunt conștienți de faptul că data 28 septembrie este deja stabilită și ea nu va fi schimbată, însă speculează pe acest subiect strict din rațiuni politice.
Aceeași linie de acuzare a fost preluată și de către deputații din „rețeaua Șor”. Vasile Bolea, membru al Partidului „Renaștere”, a insinuat că partidul de la guvernare, stabilind ziua alegerilor la 28 septembrie, a pus la dispoziția Comisiei Electorale Centrale (CEC) 150 zile pentru „a pregăti fraudarea alegerilor”. Putem anticipa că acuzațiile de utilizare a resurselor administrative și de politizare CEC-ului de către PAS vor fi subiecte de campanie și ale altor partide care se vor înscrise în cursa pentru Legislativ.
Drept răspuns, PAS a explicat că a optat pentru data de 28 septembrie, întrucât septembrie este prima luna de după vacanță, pe parcursul căreia competitorii vor avea timp să-și desfășoare campania electorală.
„Alegerile au fost fraudate” – o narațiune electorală rusească
Pe acest fundal, socialiștii au anunțat că vor iniția crearea Platformei naționale pentru alegeri libere și corecte care va avea drept scop prevenirea falsificării scrutinului di parlamentar. Președintele fracțiunii parlamentare a BCS, Vlad Batrîncea, a adresat blocurilor politice „Alternativa” și „Împreună”, „Platformei Demnitate și Adevăr”, dar și „tuturor partidele active” propunerea de a se alătura elaborării unei agende comune și coordonării acțiunilor în cadrul noii platforme.
Socialiștii argumentează această inițiativă prin faptul că la ultimul scrutin, cel prezidențial, „au constatat mai multe încălcări realizate de partidul de la guvernare”.
Deși, la prima vedere, o inițiativă a opoziției menită să îmbunătățească procesul electoral arată bine, în realitate așa-zisa Platformă națională pentru alegeri libere și corecte nu este altceva decât un truc al geostrategilor de la Kremlin.
Această inițiativă a socialiștilor este parte integrantă a campaniei lansate de tehnologii politici ruși. Ea conține două narațiuni postelectorale, lansate imediat după referendum și alegerile prezidențiale din toamna anului trecut: „alegerile au fost fraudate” și „Maia Sandu nu este un președinte legitim”. Aceste narațiuni au fost difuzate și promovate cel mai activ în spațiul public de către PSRM, partidele din „rețeaua Șor” (Blocul „Victorie”) și Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (acum parte componentă a Blocului „Alternativa”).
Aceste narațiuni au fost promovate și de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, și purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. Zaharova, într-un comunicat oficial al ministerului rus de externe, a calificat alegerile prezidențiale din 2024 drept „cele mai nedemocratice” din istoria Republicii Moldova. Peskov, comentând rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, a declarat că Maia Sandu nu poate fi considerată președintele legitim, deoarece majoritatea cetățenilor din interiorul țării nu au votat-o.
E puțin probabil că inițiativa socialiștilor să fie susținută și de alte partide. Platforma DA, parte componentă a Blocului „Împreună”, a respins din start propunerea socialiștilor din motive ideologice. Blocul „Alternativa” nu a venit până acum cu un răspuns la această inițiativă, însă, în orice caz, națiunile pe care această structură politică le va utiliza în alegeri se vor axa pe aceleași acuzații lansate de PSRM și tehnologii politici ruși – că guvernarea ar fi fraudat alegerile și că ar încălca normele democratice.
Impunerea drept subiect de campanie a acestor narațiuni urmărește să provoace confuzie în rândurile electoratului proeuropean din Republica Moldova.
Concluzii
Data de 28 septembrie 2025 se încadrează perfect în termenii legali pentru a organiza următorul scrutin parlamentar. Cronologic, această dată este după perioada de vacanță și, totodată, până a începe sezonul rece care, în mod inevitabil, afectează preferințele electorale ale cetățenilor, în defavoarea guvernării. Pretențiile opoziției referitoare la numirea datei alegerilor sunt subiective și fără suport real. Ele fac parte din strategia opoziției pro-ruse de a discredita guvernarea proeuropeană de la Chișinău pe orice cale.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie vor fi cruciale pentru parcursul european al Republicii Moldova. După ele, Chișinăul are șansa să se desprindă ireversibil de „zona gri”, în care s-a aflat încă de la proclamarea independenței. Moscova este conștientă că Republica Moldova, în ultimii ani, a făcut câțiva pași importanți în direcția Uniunii Europene, de acea se pregătește minuțios pentru „a da lovitura” la următorul scrutin parlamentar. Actorii politici pro-ruși din Republica Moldova sunt coordonați de către un centru unic de control geostrategic de la Kremlin. Fiecare din aceste partide – pro-ruse, oligarhice și suveraniste pseudo-europene – vor avea rolul său electoral bine determinat pentru a rupe la maxim din voturile alegătorilor moldoveni.
Este important ca partida proeuropeană din Republica Moldova să nu cadă în cursa pregătită de către strategii Kremlinului care vor încerca să o dezbine. E timpul ca partidul de guvernământ să conștientizeze că mandatul din iulie 2021 e pe terminate, iar un nou mandat care să-i ofere o majoritate de unul singur este, practic, exclus. PAS trebuie să accepte și faptul că nu deține „monopolul” asupra cursului european al Republicii Moldova și că există și alte partide proeuropene, cu care ar trebui să comunice. La rândul lor, partidele proeuropene extraparlamentare trebuie să înțeleagă că o critică excesiva la adresa PAS nu face decât să reducă din adeziunea proeuropeană a electoratului, și să evite să facă astfel, fie și inconștient, jocul Kremlinului.
