Ultimele evenimente de pe scena politică locală ne-au arătat că suntem departe de o rezoluție și liniște în societate. Guvernul Munteanu a luat decizii curajoase încă din debut, dar care inevitabil aveau să primească un răspuns pe măsură. Mai precis, este vorba despre închiderea Centrului de cultură și știință rus, adevărată oficină de spionaj și acțiuni FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference).
Definiția FIMI este caracterizată drept manipularea și ingerința străină în spațiul informațional. Acțiunile subscrise FIMI sunt o amenințare la adresa democrațiilor care se manifestă prin tactici precum dezinformarea, campaniile de manipulare online, hacking-ul și amplificarea narațiunilor polarizante pentru a influența opinia publică. Ele au rolul de a submina procesele democratice și a eroda încrederea în instituțiile statului. Cu toate acestea, termenul FIMI va intra rapid în limbajul curent și se va așeza lejer în panoplia cuvintelor uzuale precum spionaj, sabotaj sau război hibrid.
Prin aceste centre culturale ruse, serviciile speciale ruse derulau, sub paravanul acoperirii diplomatic-culturale, acțiuni subversive și de manipulare a opiniei publice pentru a glorifica trecutul sovietic și de a promova nu cultura rusă, ci agenda politică toxică actuală a Kremlinului. În acest context, noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, a tăiat fără echivoc din potențialul acțiunilor maligne ale Rusiei.
Moscova a reacționat oficial prin clasicele deja acuzații de rusofobie și a promis un răspuns pe măsură. Cea de-a doua măsură a guvernului Munteanu care avea să irite Rusia a fost cea a alinierii Republicii Moldova la sancțiunile internaționale privind activitatea Lukoil în Republica Moldova. Cota de piață foarte însemnată, dar mai ales monopolul pe furnizarea de combustibili la Aeroportul Internațional Chișinău, a condus la decizia ca Lukoil să fie înlocuit cu un jucător din UE. Nu numai că Republica Moldova a rezolvat o vulnerabilitate în ceea ce înseamnă transportul aerian la un obiectiv strategic, dar a și cimentat securitatea energetică prin înlăturarea unei companii ruse din piață.
Replica Kremlinului
Cele două măsuri au fost urmate de două incidente de natură militară produse la scurt timp unul față de celălalt. Primul a fost survolarea întregului teritoriu pe lățime a Republicii Moldova, fapt fără precedent. Un astfel de survol nu poate fi numit drept o deviere de traseu, sau o greșeală umană a unui operator de drone rusești, ci un mesaj militar și politic cât se poate de puternic. O provocare în stil clasic rusesc la care Republica Moldova a răspuns cu prudență. Evident, ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov a încercat ca de obicei să bagatelizeze acest incident și să nege fără scrupule toate evidențele.
Al doilea episod s-a produs în cazul unui transport de armament de tip sovietic/rusesc care chipurile ar fi fost trecut nestingherit pe teritoriul Republicii Moldova, urma să intre apoi în România și să ajungă tocmai pânâ în Israel pe cale terestră. Este ridicol să ne gândim că un astfel de transport ar fi putut eluda toate punctele de frontieră pe acest traseu terestru până în Israel. Ceea ce nu poate duce decât spre varianta unei “maskirovci” orchestrate de Moscova, posibil cu armament care se află în Transnistria.
Portretizarea Moldovei ca “mărul otrăvit” în UE
În perioada următoare, una dintre liniile de atac ale propagandei ruse va fi aceea a “mărului otrăvit”. Ce înseamnă acest lucru? Războiul hibrid al Rusiei va încerca crearea unor evenimente și apoi a unor narațiuni potrivit cărora Republica Moldova nu este o țară sigură, că autoritățile nu pot gestiona traficul de droguri, armament și traficul de ființe umane tocmai pentru a portretiza Republica Moldova în ochii europenilor ca pe stat nesigur, slab din punct de vedere al securității și care nu merită aderarea la UE.
Pe intern, se încearcă crearea imaginii unui stat plin de corupție, a unui “stat capturat” de interese obscure în care nu s-a schimbat nimic, ci doar grupurile de influență și putere de la vârful țării. Toate aceste elemente sunt doar mici piese de puzzle din acele operațiuni FIMI de care vorbeam la început și pe carea Rusia le va uzita împotriva Republicii Moldova.
Pionii Moscovei nu vor înceta, în paralel cu reformele pentru aderarea la UE, să lucreze la denigrarea acestui parcurs european și să erodeze încet încrederea în instituțiile statului, în capacitatea Republicii Moldova de a se alinia la cerințele UE și la nivel macro șă picteze Republica Moldova în culorile sumbre ale unui stat eșuat care nu ar trebui să stea laolaltă cu state membre al blocului comunitar. Lupta de dinaintea alegerilor parlamentare nu este nici pe departe terminată, ci mai degrabă asistăm la o metamorfoză sistemică și de regrupare a liniilor de atac rusești în lumina noilor realități.
Comunicare strategică mai inteligentă și anticipativă
Este timpul pentru mai multă profilaxie pe partea de comunicare strategică și ca statul și experții săi în domeniu să explice pentru publicul larg toate aceste amenințări și modul cum operează Rusia. Așa cum a promis președinta Maia Sandu, este nevoie de o cât mai rapidă adoptare a unei legi de reglementare și a online-ului și a transparenței proprietarilor de portaluri online. De asemenea, Republica Moldova trebuie să aplice cât mai rapid și ea prevederile Digital Service Act (DSA) al UE în ceea ce privește modul de operare a platformelor de social media din țară.
În prezent, propaganda rusă și alți actori externi și interni arondanți intereselor Moscovei, profită din plin de aceste lacune. Instituțiile statului nu pot face față provocărilor respective fără o legislație extinsă și atotcuprinzătoare care să stabilească regulile clare ale acestui joc. Lupta pentru “minți și inimi” s-a mutat demult în online și fără reguli clare avantajul propagandei ruse nu poate fi redus în momentul de față.
Cel mai important este ca autoritățile de la Chișinău să anticipeze operațiunile FIMI pe care Rusia le încearcă acum dinspre regiunea transnistreană și să le explice cetățenilor nu doar post-factum, ci înainte ca ele să se producă. Este nevoie de mai mult curaj și resurse pentru a preîntâmpina acțiunile Rusiei și ca Republica Moldova să se poziționeze cu un pas în fața acestora.
Nu în ultimul rând, regiunea transnistreană stă și ea în acest moment pe un butoi de pulbere, iar o implozie naturală sau controlată de Moscova este pe cale să se producă. Acest scenariu probabil va revărsa probleme extrem de dificil de gestionat pentru Chișinău, precum o criză energetică ce ar angrena automat și una socio-umanitară și inevitabil una economică.
Din astfel de considerente, este foarte probabil ca propaganda rusă să încerce să distragă atenția populației și să mute focusul spre aspecte negative. Moscova va încerca să inducă ideea generală că Republica Moldova nu merită sau nu poate adera la Uniunea Europeană, deoarece este doar un furnizor de probleme pe care nimeni nu le vrea acum în UE și nu o plusvaloare prin extinderea granițelor estice ale UE.
