Săptămâna a fost marcată de două subiecte cu impact major asupra economiei Republicii Moldova. În sectorul energetic, autoritățile au anunțat accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz, prezentând reforma drept o soluție pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru o eventuală reducere a tarifului. Totuși, specialiștii și sursele consultate de Veridica atrag atenția că efectele asupra tarifelor vor fi minime, iar implementarea depinde inclusiv de acordul cu Gazprom. În paralel, justiția a pronunțat o condamnare importantă în dosarul Băncii de Economii, la 14 ani de la încheierea mandatului inculpatului principal, fostul președinte al instituției falimentate, Grigore Gacikevici, care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
Dorin Junghietu vrea un plan clar de organizare a Moldovagaz
În contextul discuțiilor privind o posibilă majorare a tarifelor la gazele naturale, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat miercuri că va solicita accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz. Potrivit oficialului, reforma urmărește optimizarea cheltuielilor și crearea unui sistem de distribuție mai eficient, care să contribuie la stabilirea unui tarif echitabil pentru consumatori.
Ministrul Energiei a declarat că va convoca o ședință cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație al Moldovagaz și va solicita elaborarea unui plan clar de reorganizare. Documentul urmează să fie examinat de Consiliul de observatori și aprobat de Consiliul de Administrație, după care vor fi analizate toate opțiunile legale pentru lansarea procesului de reformare.
Declarațiile vin la câteva zile după ce directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a afirmat, la TVR Moldova, că reducerea numărului de întreprinderi de distribuție ar putea diminua cheltuielile administrative și salariale, însă impactul asupra facturii finale achitate de consumatori va fi redus.
Anterior, pe 23 iulie, directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a anunțat că managementul companiei susține inițiativa Ministerului Energiei. Potrivit acestuia, documentele necesare sunt deja pregătite și urmează să fie prezentate organelor de conducere ale Moldovagaz. Atât Vadim Ceban, cât și șeful ANRE, după cum am menționat mai sus, au subliniat însă că reorganizarea nu va produce o reducere semnificativă a tarifului final. Explicația ține atât de ponderea redusă a cheltuielilor administrative în structura tarifului, cât și de complexitatea procesului de reorganizare.
Mai mult, reforma depinde de structura acționariatului Moldovagaz. Gazprom deține 50% din acțiuni, administrația regiunii transnistrene controlează 13,44%, Agenția Proprietății Publice – 35,33%, iar restul aparține acționarilor minoritari. În aceste condiții, orice modificare structurală a companiei trebuie aprobată de acționari, ceea ce înseamnă că reorganizarea nu poate fi realizată fără acordul Gazprom.
O sursă Veridica apropiată de companie afirmă că autoritățile ar putea impune reorganizarea doar prin adoptarea unei legi speciale privind investițiile strategice. Chiar și în acest scenariu, procesul ar necesita timp și nu ar putea genera economii suficiente pentru reducerea rapidă a tarifelor.
„Oricum, fără acționari nu poți face asta. Un plan de reorganizare durează și nu ai cum să reduci spontan din tarif cheltuielile pentru distribuție”, a declarat sursa.
Dosarul Gacikevici: Inculpații trebuie să întoarcă statului aproape 80 de milioane de dolari
Un alt eveniment important al săptămânii a fost condamnarea fostului șef al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici. Judecătoria Chișinău l-a condamnat, în primă instanță, la 13 ani de închisoare, după o anchetă care a durat peste un deceniu.
Gacikevici, care a condus Banca de Economii în perioada 2005–2012, a fost găsit vinovat de acordarea unor credite păguboase ce au provocat prejudicii considerabile instituției financiare și statului. Dacă sentința va rămâne definitivă, acesta își va executa pedeapsa într-un penitenciar de tip semiînchis.
În același dosar au fost condamnați și alți patru foști membri ai Comitetului de Creditare al Băncii de Economii. Doi dintre ei au primit câte opt ani de închisoare cu executare, un al treilea a fost condamnat la șapte ani de închisoare, dintre care trei ani și jumătate cu executare, iar al cincilea inculpat a primit cinci ani de închisoare cu suspendare și un termen de probațiune de trei ani.
Instanța a dispus, totodată, recuperarea unui prejudiciu de peste 1,6 miliarde de lei – echivalentul a aproape 80 de milioane de euro – în beneficiul Băncii de Economii. Ceilalți condamnați sunt Ana Vitiu, Alexandr Mișov, Mihail Bejenari și Leonid Belibov, foști membri ai Comitetului de Creditare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, creditele au fost acordate cu încălcarea normelor interne ale băncii și a principiilor de prudență bancară.
Dosarul a fost trimis în instanță în 2013, iar pe parcursul celor 13 ani de examinare Grigore Gacikevici a fost reținut de mai multe ori. Miercuri, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței, fostul șef al BEM a fost reținut din nou, de această dată într-un dosar distinct de spălare de bani. Sursele Veridica afirmă că reținerea a fost făcută pentru a evita o nouă evadare. În acest nou dosar, procurorii susțin că, în perioada în care conducea BEM, Gacikevici ar fi pretins și primit bani pentru facilitarea acordării unor credite neperformante, iar ulterior ar fi transferat în străinătate sumele obținute ilegal pentru a le ascunde proveniența.
Apărarea a respins acuzațiile și a calificat reținerea sa drept nelegală. Avocatul Ion Lunca susține că autoritățile au fragmentat artificial cauzele penale și au aplicat măsuri preventive separate pentru aceleași fapte, deși instanța a pronunțat o singură sentință pentru toate episoadele investigate.
