Laudele foarte generoase la adresa Republicii Moldova, din raportul Comisiei Europene privind extinderea UE, prezentat la Bruxelles în ziua de 4 noiembrie a.c., nu ar trebui să-i euforizeze pe guvernanții noștri, din mai multe motive.
Cine e înaintea noastră?
Republica Moldova nu e cel mai avansat stat pe calea integrării europene, a fost apreciată „viteza accelerată” (Marta Kos, comisar european pentru extindere) cu care ne mișcăm, am înregistrat „cele mai mari progrese” și, din acest unghi de vedere, suntem primii, dar înaintea noastră, mai aproape de linia de finiș, se află Albania și Muntenegru, care negociază deja cu UE.
Deși s-au făcut pași importanți pe direcția alinierii la standardele europene, există domenii în care acest proces e încă în „fază incipientă”, cum ar fi Mediu și schimbările climatice, Agricultură și dezvoltare rurală, Dispoziții financiare și bugetare. Cu toate că pierde din pondere, agricultura e unul din pilonii economiei moldave, una din ramurile fundamentale cel mai strâns legate de identitatea noastră etno-culturală și reformarea ei privește o mare parte a populației, necesitând o atenție și prudență deosebite. Greul abia începe, a subliniat și Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, aflată luni la Chișinău pentru a ajuta guvernarea să înțeleagă ce are de făcut.
Data nu e stabilită
Deocamdată, nu e stabilită o data concretă a începerii negocierilor, doar sunt anunțate capitolele (clustere) la care suntem pregătiți mai bine și le vom putea pune în discuție imediat ce va fi posibil: aspecte fundamentale, relații externe și piața internă. Fiindcă pășim pe calea integării europene în tandem cu Ucraina, a cărei aderare la UE e blocată de Ungaria, trebuie să suportăm împreună consecințele acestui blocaj ne-prietenesc.
Dacă inițial, la Bruxelles, se vorbea despre posibilitatea „decuplării” Republicii Moldova de Ucraina, ca fiecare din ele să înainteze separat pe drumul spre UE, azi această soluție foarte sensibilă nu se mai discută, și, odată cu trecerea timpului, pare tot mai puțin acceptabilă. Din cauze morale, în primul rând. Pe măsură ce împotrivirea premierului ungar Victor Orban față de intrarea Ucrainei în UE devine tot mai înverșunată, desprinderea Republicii Moldova ar arăta tot mai mult ca un eșec major al Bruxelles-ului și o umilire, o trădare a Ucrainei. Ar fi și un cadou pentru Putin și propaganda rusă, care se bucură cu nerușinare patologică de orice consideră ei eșec ucrainean.
Cinismul „pragmatic”
Unii „patrioți” și „suveraniști” de pe Bâc îndemnau cu cinism „pragmatic” guvernarea PAS, înainte de alegerile parlamentare, să ceară scoaterea Republicii Moldova din „pachetul” comun cu statul vecin, crezând probabil că nimeni nu vede umbra Kremlinului în spatele lor. Un asemenea gest din partea Chișinăului ar demonstra o atitudine nedreaptă pentru ucrainenii care, spunem noi, luptă și pentru libertatea noastră. Dacă nu suntem fățarnici și sentimentul nostru de recunoștință e sincer, avem ocazia să și demonstrăm că știm să prețuim sacrificiul vecinilor estici care stăvilesc hoardele rusești. Rezistența lor a determinat UE să-și schimbe atitudinea și strategia de extindere, deschizând ușa pentru statele Parteneriatului Estic, ceea ce nu fusese prevăzut în proiectul respectiv.
După cum s-a văzut, Maia Sandu nu a căzut în cursa sirenelor „suveraniste”. Și Bruxelles-ul, trebuie să recunoaștem, a făcut tot posibilul ca să compenseze întrucâtva întârzierea cu începerea negocierilor, ca alegătorii moldoveni să simtă implicarea permanentă a UE în destinul lor. Semnele de atenție pentru Republica Moldova au culminat cu oferirea unei asistențe financiare record, de 1,9 miliarde de euro, pentru creșterea economică, iar pe plan simbolic - cu vizita istorică a liderilor europeni – Antonio Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene – la Chișinău, la începutul lunii iulie a.c., pentru a participa la primul summit UE-Republica Moldova. Viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor ei este în Uniunea Europeană” – au dat asigurări Costa și von der Leyen.
Un adevăr știut și până la război
Și astăzi, când startul negocierilor se tot amână, iar soluția optimă pentru deblocarea lor nu se găsește, ne vizitează Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, pentru a ne spune că geografia contează, că parcursul istoric, cultural, identitar al Europei și al Republicii Moldova se împletesc: „Europa este Moldova. Moldova este Europa”. Noi am știut aceasta și până la război. Ce păcat că pentru recunoașterea unui adevăr atât de simplu se plătește cu atâtea distrugeri și atâta sânge nevinovat vărsat de Putin în Ucraina.
Există unele propuneri „neortodoxe”, „creative” (Maia Sandu) de a începe negocierile Ucrainei și Republicii Moldova cu UE în acest an. Una, lituaniană, e ca „negocierile tehnice” să pornească ignorându-se poziția Ungariei, decizia să fie luată cu votul celorlalți 26 de membri ai UE, în speranța că Victor Orban va pierde puterea după alegerile parlamentare din martie 2026. Dar dacă nu o va pierde? Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mizat pe implicarea președintelui american Donald Trump, rugându-l să-l convingă pe Orban să-i accepte pe ucraineni în UE. Se pare însă că medierea lui Trump nu a avut efectul scontat. În opinia lui Zelenski, împotrivirea lui Orban e legată de alegeri - crede că astfel va obține sprijinul ungurilor pentru un nou mandat.
La Bruxelles se vorbește și despre o posibilă aplicare în acest caz a unei „șmecherii juridice”, conform jurnalistului Dan Alexe. „Astfel. propunerea în momentul de față este ca un fel de „șmecherie juridică” să se înceapă tehnic negocierile ca să se avanseze, dar să nu fie raportate ca și cum ar fi negocieri”, a explicat el pentru Moldova 1. „Miniștrii și liderii UE trebuie să găsească degrabă o soluție pentru a deschide oficial clusterele de aderare, pentru că nu trebuie să mai existe nicio amânare. Moldova și-a făcut partea sa. Salutăm orice măsuri care vor permite continuarea acestui proces și suntem foarte deschiși la soluții creative,” a declarat Roberta Metsola la Chișinău.
Dreptul la veto selectiv
La Chișinău a stârnit multă agitație și ideea discutată la Bruxelles, potrivit Martei Kos, precum că viitoarele noile state membre ale UE nu vor beneficia, o anumită perioadă de timp, de dreptul la veto în luarea unor decizii din cadrul comunității.
„Pentru (Republica) Moldova contează mai mult să intre repede în Uniune decât să aibă, de la început, toate drepturile de veto”, a declarant Nicu Popescu, emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice, citat de RFI. Maia Sandu a fost de acord cu emisarul său: „Ne dorim o Uniune Europeană mai mare, dar care să nu se blocheze la fiecare pas”, a spus președinta Republicii Moldova, citată de RFI.
Ne amintim cu acest prilej că și înainte de marea extindere din 2004, se discuta despre necesitatea unei reforme în cadrul UE, așa încât admiterea de noi membri, 10 la număr, să nu blocheze procesul de luare a deciziilor. Acum, când numărul de candidați e aproape la fel de mare ca atunci, e firesc ca actualii membri să se gândească la modul de funcționare eficientă a UE în viitor, cu 35 sau mai mulți membri.
Ce sonorizează Dodon
Nitam-nisam, asemenea discuții l-au indignat pe liderul socialiștilor noștri, care, până nu demult, s-a opus categoric integrării europene, iar în ultima vreme, o acceptă „cu unele condiții”, dar, de facto, rămâne în continuare, cu tovarășii săi de partid, „cureaua de transmisie” a intereselor ruse în Republica Moldova. Dodon consideră „umilitor” traseul Republicii Moldova către UE. Asta este integrare sau colonizare” – se întreabă el retoric, enumerând o serie de „concesii umilitoare” care are fi fost făcute de Maia Sandu și PAS pentru a obține statutul de „rudă săracă și vinovată” la masa Uniunii Europene — „fără drepturi depline, într-un viitor incert”.
Care sunt aceste „concesii”? Din punctul său de vedere, Maia Sandu și PAS ar accepta „să se integreze în UE fără 20% din teritoriu (Transnistria), fără acordul unei jumătăți din populație (care s-a abținut sau a votat contra la referendumul pro UE, din 2024), fără orice urmă de suveranitate și respect pentru interesele naționale, fără de garanții pentru protejarea economiei naționale și a producătorilor locali, fără respect pentru valorile creștine și ale familiei tradiționale, fără negocieri în avantajul țării noastre”.
E o înșiruire de falsuri, de minciuni sfruntate, ambalate „patriotic”. Putem să pariem că, mâine-poimâine, vom auzi „concesiile” respective strigate de pe zidul Kremlinului de Maria Zaharova sau Dmitri Peskov. Unele au și fost enunțate până la alegerile din 28 septembrie a.c. Rolul lui Dodon e de „popor moldovenesc” care sonorizează dorințele Moscovei. Cei 76 la sută din alegători care au votat în alegerile parlamentare pentru integrarea europeană nu contează pentru Putin. Cu atât mai mult, cei peste cincizeci la sută care au spus Da la referendumul de anul trecut. De altfel, și Brexitul s-a realizat cu aproape jumătate din britanici spunând „Nu” ieșirii din UE. Așa e regula jocului democratic, așa e stabilit în Constituție, și lamentările lui Dodon pe această temă nu urmăresc decât un efect provocator.
