În al cincilea an de război, un brav general de pe Bâc visează să tranșeze, împreună cu Putin, teritoriul Ucrainei. E un general aflat demult în retragere, octogenar, dar foarte activ, sârguincios, postând și redistribuind zilnic în rețeaua socială diferite texte, filmulețe, ale căror mesaje nu coincid uneori cu așteptările pe care le avem de la o persoană cunoscută în societate ca om rezonabil, decent, normal.
Un text șocant
Mai cu seamă textul de acum o săptămână surprinde enorm, șochează profund prin „extremismul”, iraționalitatea sa. Generalul califică drept o „tâmpenie”, fără „nici o temelie de dovezi concrete” afirmațiile că „dacă Ucraina nu ar fi ripostat, rușii ar fi ajuns la Nistru și Prut".
Cu alte cuvinte, nitam-nisam, eroul nostru atacă frontal ceea ce pare evident pentru toată lumea. De altfel, despre Nistru, ca reper pentru mișcarea armatei ruse spre est, s-a vorbit mai întâi la Moscova, nu la Chișinău, au spus-o generalii și propagandiștii ruși la toate televiziunile publice. Ambițiosul, îndărătnicul general moldovean, combate „tâmpenia” afirmației date cu „o declarație a lui Putin făcută chiar după începutul operațiunii (militare speciale): „Polonia, Slovacia, Ungaria și România au acolo (în Ucraina) teritorii și interese. A venit ceasul să le recupereze".
Faptul că „însuși Putin ne-a invitat să reîntoarcem acasă nordul Bucovinei si Bugeac(ul)!” îi produce generalului nostru emoții patriotice din cele mai puternice și îl împinge spre constatări dramatice: „Și noi ratăm momentul solidarizându-ne cu cei ce ne numesc țigani și calcă în picioare frații noștri (de) dincolo”.
Recursul la „argumentul” legat de niște frustrări etno-poetice de pe vremea lui Pușkin trădează niște înclinații lirice ale încercatului militar de pe FB. Probabil, el nu este informat că pe noua hartă a Europei post-belice, desenată de ex-președintele rus Dmitri Medvedev, după invazia Ucrainei, sudul Basarabiei și Republica Moldova nu îi sunt atribuite României, ci Rusiei.
Orban e gata să înfigă cuțitul?
„O parte din elita F(ederației) R(use) vrea și Basarabia, și chiar Romania”, recunoaște generalul, dar imediat se repliază, opinând că „circumstanțele nu sunt în favoarea acestor grupări” și că „rușii au nevoie urgentă de cineva c(ar)e ar băga cuțitul in spatele banderistilor să ajute Rusia să avanseze în sud-estul (Ucrainei). Orban e gata, Fico tot. Lipsim numai noi!”
Iarăși, cât sunt de dispuși Orban și Fico să opereze cu cuțitul în spatele ucrainenilor e de discutat. Dar faptul că un general de la Chișinău își imaginează armata română și, probabil, „armata națională” pot lovi Ucraina din spate, sincronizându-și acțiunile cu armata rusă, e ceva de domeniul psihiatriei sau codului penal. Afirmațiile că în Ucraina „mor oameni nevinovați” ar fi, din punctul de vedere al fostului aviator, consecință a educației comuniste. Lăsați educația comunista („acolo mor oamenii, suntem cu nevinovații") și aduceți-va aminte (de) interesul nostru național! Frontiera ruso-româna pe Bug! Numai așa!” – își încheie generalul textul său aiuritor, uitând, probabil, că Odessa, Nikolaev sunt menite de Putin pentru Novorossia, nu pentru România.
Întrebat dacă își asumă acest text imbecil, generalul nu a răspuns. Dar s-au găsit imediat „prieteni” care i-au apreciat contribuția la domeniul „geopolitic”. „Indiferent cine este autorul acestei postări, acesta-i adevărul. La ora actuală, acest stat artificial, Ucraina, creație a lui Lenin, Stalin și Hrușciov, cu pământuri rusești, românești, ungurești, slovace, poloneze, este cel mai mare dușman al României și al Poporului Român! Sictir tuturor celor cu „Slava Ucraina!”, a comentat un cititor.
Blana ursului ucrainean
Din păcate, asemenea idei delirante - de a împărți blana ursului ucrainean din pădure – răsună puternic în capetele deșarte ale unor cetățeni, inclusiv politicieni de pe ambele maluri ale Prutului. Fiindcă participarea la război de partea rușilor și înfigerea cuțitului în spatele Ucrainei e foarte riscantă și nu arată bine din punct de vedere moral, se merge pe simularea „neutralității”, se manifestă împotriva ajutorului acordat ucrainenilor.
Unii politicieni de peste Prut se comportă de parcă ar fi negociat „neutralitatea” cu rușii, în schimbul nordului Bucovinei. Doar necunoscându-i pe ruși, poți crede că ei ar putea ceda o cât de mică porțiune din teritoriul pe care îl consideră al său. Cine nu e capabil să învețe din propria istorie, i-ar putea consulta pe japonezi, cărora rușii refuză să le întoarcă câteva insule ocupate după cel de-al doilea război mondial. De altfel, niște insule nepopulate, de facto.
„Neutralitatea” românilor naivi îi surâde Moscovei. Ea pregătește în mod evident opinia publică, internă și internațională, pentru o eventuală „eliberare” a Republicii Moldova, acuzând în permanență actuala guvernare că i-ar „româniza” pe moldoveni (vezi și recentul interviu al ambasadorului rus de la București), că ar fi înlocuit „limba moldovenească” cu limba română. Această imixtiune nerușinată în afacerile noastre interne nu pare să-i pună pe gânduri nici pe putiniștii locali, nici pe cei de peste Prut.
Politicienii care refuză să ajute Ucraina pot fi considerați în mod logic complici ai lui Putin, trădători. Ei ajută, direct sau indirect, armata rusă să ajungă la Nistru. Iar rușii, dacă vor veni, vor veni cu liste de „dușmani” sau „rusofobi”, sau „românizatori”, sau „colaboraționiști”, care trebuie nimiciți fără ezitare sau supuși represaliilor, ca în 1940 și 1944. Diferența va fi numărul lor mult mai mare de data aceasta. „Practica” rusă actuală a ocupării orașelor și satelor ucrainene - Bucea, Hostomel, Mariupol și multe altele - confirmă temerile basarabenilor. De aceea, ei nu pot fi „neutri” în lupta de supraviețuire a Ucrainei.
Cine este interesat să „vândă” Republica Moldova rușilor?
După vizita lui Zelenski la București, un senator „suveranist” s-a pronunțat împotriva „alocării de resurse pentru îndeplinirea angajamentului luat de președintele Nicușor Dan privind interconectarea cu Ucraina prin construirea de linii de înaltă tensiune de 400 kilovolți Suceava – Cernăuți și de 110 kilovolți Siret – Porubnoe, atâta timp cât România nu a realizat interconectările energetice cu Republica Moldova”.
Însă interconectarea Ucrainei cu România este importantă pentru rezistența ucrainenilor, și a pune problema în modul acesta – Republica Moldova mai întâi, înseamnă de fapt a manifesta indiferență față de soarta ei. Se întrevede aici un element de nesinceritate. Nu e credibil cel care declară Basarabia prioritară și refuză să aloce mijloace pentru consolidarea scutului său de protecție. Mai cu seamă că resursele financiare pentru liniile electrice de înaltă tensiune pe deasupra Prutului au fost identificate deja. Ceea ce înseamnă că scopul acestui demers nu e atât pro-basarabean cât anti-ucrainean, adică pro-rus. Dodon ar proceda la fel.
De altfel, el îndeamnă să se formeze o delegație care să meargă la Putin să negocieze gaze mai ieftine, dar nu se încumetă să-i ceară să retragă trupele ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei, să nu bombardeze hidrocentralele de pe Nistru.
Drepturile românilor din nordul Bucovinei trebuie apărate, firește. Dar nu cu arma și nici cu cuțitul înfipt în spatele Ucrainei. Nu poate obține Orban cu șantajul mai mult decât Nicușor Dan pe calea bunei vecinătăți. Dacă rușii ar reocupa Ucraina, ei ar reintroduce din nou divizarea artificială a românilor în vorbitori de română și „limbă moldovenească”.
Cine lucrează pentru ruinarea actualei ordini continentale, își taie creanga de sub picioare. Acest lucru pare să nu-l înțeleagă generalul nostru smintit și alți admiratori ai lui Putin.
